Euro 2024 este în plină desfășurare. Astăzi de la ora 19 va avea loc, la Stuttgart, una dintre cele mai disputate partide: Spania – Germania. G4Food vă propune o altfel de competiție, gastronomică, între preparate tradiționale din cele două țări. Astăzi: Churros vs. Pretzel.
Nu există un colț al Spaniei unde să nu se facă tradiționalele churros sau porras. De la nord la sudul peninsulei, churros sunt întotdeauna o alegere binevenită pentru un mic dejun sau o gustare. Se consumă împreună cu o ciocolată caldă sau pur și simplu o cafea cu lapte.
Acest desert, delicios, apetisant, simplu și ușor, nu este altceva decât un aluat pe bază de făină, apă și sare, prăjit în ulei din abundență și servit imediat, presărat cu zahăr.
Simplitatea ingredientelor și a procesului nu reflectă cât de bune și înrădăcinate este acestă rețetă în cultura noastră. Se presupune că sunt de origine maură, Quevedo și Lope de Vega le-au menționat în textele lor. Mulți ani mai târziu, apar în Dicționarul general de bucătărie spaniolă din 1892. Deși sunt un element comun în gastronomia tuturor comunităților, există multe și subtile diferențe în forma sau prepararea lor, în funcție de locul unde ne aflăm. Forma lor poate fi dreaptă, în buclă sau în formă de baton, pot fi umplute cu ganache de ciocolată, cremă de patiserie sau dulce de leche sau pur și simplu presărate cu zahăr. Sunt perfecte pentru a fi însoțite de o ciocolată caldă la ceașcă. Se fac cu mașini speciale sau cu un simplu poș de patiserie.
Chiar dacă nu aveți posibilitatea de a face rețeta cu o mașină de churros, vă puteți ajuta cu un poș pentru patiserie și un vârf în formă de stea.
Punem făina într-un bol mare. Într-o cratiță încălzim apa cu sarea. Când începe să fiarbă, o turnăm direct și dintr-o singură dată peste făină. Cu o lingură de lemn, integrăm făina cu apa. Ne va rămâne un aluat foarte lipicios și destul de compact.
Vom introduce acest aluat într-o mașină de churros sau într-un poș de patiserie. Acest pas este fundamental pentru a vă asigura că churros ies bine și nu aveți probleme cu ele în timpul prăjirii. Mașina de churros compactează aluatul și elimină aerul. Acest lucru evită ca churros să sară în ulei, de aceea este un pas foarte important. Dacă nu aveți posibilitatea de a face churros cu mașina, avem și o altă posibilitate, un poș pentru patiserie cu un vârf în formă de stea. Poșurile pentru patiserie sunt și din plastic de unică folosință. Le puteți găsi în magazinele de ustensile pentru patiserie sau în magazinele online de patiserie creativă.
Facem porțiile de churros din aluat crud pe un șervet de bucătărie sau direct pe blat. Într-o formă în care aluatul să se răcească și să evităm să se deschidă sau să explodeze în timpul prăjirii.
Punem pe foc o tigaie cu mult ulei de floarea-soarelui. Când este fierbinte, introducem porțiile de aluat pentru prăjit. Înainte de a prăji, trebuie să măsurăm temperatura uleiului, trebuie să aibă între 195º și 200º C. Gătim la foc mediu pentru a evita ca produsele noastre să rămână crude în interior. Dacă veți folosi un poș pentru a face churros, aveți mare grijă în timpul prăjirii, poate sări uleiul. Cu mașina de churros, acest lucru nu se va întâmpla. Odată prăjite, le scoatem pe o tavă cu hârtie de bucătărie pentru a absorbi excesul de ulei.
Le servim presărate cu zahăr pudră. Le punem lângă o ceașcă de ciocolată caldă (iarna) sau un ice coffee (vara). Cu churros proaspete, făcute în casă ne ptem bucura de un mic dejun sau de o gustare de wewkend în familie.
Rețetă preluată de aici.
Când vine vorba de produse de brutărie, covrigii pretzel sunt cu siguranță cei mai faimoși în Germania. Sunt numiți și Brezen, Brezeln sau Laugenbrezel. Interiorul acestora este dens și moale, cu o textură minunată, în timp ce exteriorul este subțire și crocant, puțin dur, dar cu siguranță nu ars. Covrigii pretzel sunt consumați de nemți mai ales ca gustare sau snack între mesele principale. Se consideră chiar că acest tip de covrigi este cel mai vechi tip de gustare din lume.
Istoria acestor covrigi este extrem de interesantă, deși nu se știu cu certitudine foarte multe lucruri. Cei mai mulți iubitori de pretzel consideră că aceștia vin din zona clericală, fiind originari din vechile mănăstiri. La fel ca și pâinea, covrigii de casă erau un mod accesibil și foarte convenabil de a rezolva problema foametei des întâlnită în pătura săracă. Covrigii pretzel datează din jurul anului 610 d.Hr., dintr-o regiune situată între sudul Franței și nordul Italiei.
Povestea spune că un călugăr tânăr pregătea pâinea pentru postul Paștelui. Folosind aluatul rămas de la pâine, a creat fără să fie atent, forma de pretzel pe care o știm astăzi – un nod format din trei bucle egale. Se presupune că buclele reprezentau trinitatea creștină a Tatălui, Fiului și Sfântului Duh, iar nodul era asemănător cu poziția de rugă a credincioșilor (mâinile împreunate pe piept, fiecare sprijinită pe umărul opus).
Călugărul a folosit covrigii astfel creați pentru a recompensa copiii ce-și spuneau rugăciunile și i-a numit “pretiola”, cuvânt ce înseamnă “mică recompensă” în limba latină. Numele acestor covrigi a suferit câteva modificări de-a lungul timpului și s-a transformat în italienescul “brachiola” (ce înseamnă “mânuțe”). După acest episod, gustarea a devenit din ce în ce mai populară în Austria și Germania și a devenit ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de Bretzel sau Pretzel.
O altă poveste faimoasă a covrigilor pretzel spune că aceștia au fost creați de brutari ținuți ostatici de către demnitarii locali. Începând cu secolul al XII-lea, covrigii au devenit chiar o emblemă a ghildelor de brutari din sudul Germaniei, iar câteva dintre aceste embleme au supraviețuit chiar și în ziua de astăzi. O ilustrație din acea vreme se poate găsi în Hortus Deliciarum și poate fi considerată cea mai timpurie ilustrație a unui pretzel.
Se fac din făina, apa, drojdia și zahărul. Drojdia care este pusă în aluat produce dioxid de carbon, ce oferă covrigului acea consistență ușoară și aerată. Textura de la exterior este obținută prin ”îmbăierea” aluatului într-o soluție de apă cu bicarbonat. Deși pretzel sunt de obicei presărați cu sare, există o mare varietate de condimente folosite în ziua de azi precum zahăr, ciocolată, semințe, nuci sau chiar orice altceva preferați . O altă varietate populară de pretzel sunt cei tari. Sunt mult mai mici și se păstrează foarte bine în timp, având și o textură foarte crocantă.
Trebuie mâncați calzi, abia scoși din cuptor.
Rețetă preluată de la Gourmandelle.com.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți