Din consumator și importator de produse gourmet, China devine exportator. Caviarul și foie gras-ul chinezești schimbă gastronomia mondială de lux și obiceiurile interne de consum

China se transformă pas cu pas din importator de produse gourmet în exportator, devenind un concurent tot mai temut pe piața globală, mai ales acolo unde Europa deținea poziții importante. Așa se face că produsele rafinate provenite din China pătrund tot mai mult în restaurantele de top din întreaga lume, relatează canalul Bloomberg.

Printre aceste produse se numără caviarul, unde Italia deținea până de curând primul loc la nivel mondial, fois gras, cu Franța lider de piață, și nu numai. Însă, mai nou, China a devenit cel mai mare exportator mondial de caviar de sturion, reprezentând 44% din vânzările globale în 2024. Mult înaintea Italiei, aflată acum pe locul al doilea, cu 10% din producția mondială.

Creșterea acestui sector este rezultatul unor politici guvernamentale care urmăresc să transforme reputația Chinei, din așa zisă „fabrică a lumii” într-un furnizor de produse de lux și delicatese de nișă. Marele stat asiatic produce din ce în ce mai mult ingrediente care nu erau asociate tradițional cu bucătăria chineză: foie gras, trufe și carne de vită tip wagyu, specifică bucătăriei japoneze.

„Beijingul a făcut eforturi susținute pentru a-i sprijini pe fermierii chinezi să identifice produse de valoare mai mare, care pot avea succes pe piețele premium”, explică Even Pay, analist agricol la firma de consultanță Trivium China.

Cea mai mare fermă de sturioni din lume

Conform datelor International Trade Centre, agenție în subordinea ONU, China a exportat anul trecut 322 de tone de caviar, mai mult decât dublul volumului din 2019. Compania Hangzhou Qiandaohu Xunlong Sci-tech Co., proprietara mărcii Kaluga Queen, administrează cea mai mare fermă de sturioni din lume, cu peste 200.000 de pești monitorizați de sisteme AI care controlează hrana și calitatea apei.

În provinciile Shandong și Anhui, fermierii produc peste 7.000 de tone de foie gras anual – aproape 30% din piața mondială. Iar în ceea ce privește trufele, și la acest capitol situația se schimbă rapid: în 2023, țara a exportat 32,5 tone, adică aproape o treime din comerțul global, o creștere de 60% față de anul precedent.

Vin din urmă uleiul de măsline și vinul

Provincia Gansu, din nord-vestul Chinei, devine un centru tot mai important pentru vin și ulei de măsline. În Heilongjiang, la granița cu Rusia, se cultivă cele mai multe merișoare din Asia (deși sub 1% din producția SUA). În Mongolia Interioară și Jilin, au apărut zeci de ferme de vite wagyu.
Un raport din 2024 al Ali Research, filială a gigantului e-commerce Alibaba, a catalogat peste 100 de noi specialități alimentare și băuturi chinezești.

Multe dintre aceste produse urmează același model de dezvoltare: producătorii cresc volumul unor bunuri anterior importate la prețuri ridicate, apoi scad costurile prin tehnologii îmbunătățite, forță de muncă ieftină și logistică eficientizată.

Noi strategii de consum pe piața internă

Pentru a stârni interesul intern, companiile scad prețurile și inventează noi moduri de consum.
Caviarul chinezesc costă aproximativ 8,5 yuani (1,19 USD) pe gram, cu circa o treime mai puțin decât cel importat. Iar compania care le produce, Kaluga, propune folosirea lui în înghețată, tradiționalele mooncakes sau chiar în cunoscuta rețetă de rață Peking.

La fel, o companie din Yunnan dezvoltă sos de soia și oțet aromatizate cu trufe. Bucătarii chinezi concurează între ei, folosind foie gras în dim sum, servindu-le în sosuri de fructe sau de vin. „Este o piață foarte competitivă. Odată ce o rețetă are succes, toată lumea o copiază imediat”, spune Bai Xue, manager de vânzări la producătorul Shandong Zunrun Sanrougey Food Co.