De unde vine tradiția împodobirii bradului cu dulciuri și cum s-a schimbat obiceiul în decursul secolelor. De la mere și nuci în poleială până la bomboane de pom cu diverse arome și batoane de ciocolată artizanală

Ritualul împodobirii bradului de Crăciun este, de departe, unul care se păstrează cu sfințenie în multe familii din România, făcând parte din magia sărbătorilor de iarnă.

Tradiția de a agăța dulciuri în bradul de Crăciun are rădăcini în Europa, în special în Germania și datează din secolele XVII-XVIII. Acest obicei popular, de a decora pomii cu alimente simbolice, precum fructe, nuci și dulciuri, era asociat cu fertilitatea, abundența și protecția împotriva spiritelor rele.

Vă recomandăm să citiți și: Istoria plină de romantism a bomboanelor de pom din Ungaria, numite „szaloncukor”: Legenda spune că un ucenic cofetar francez din secolul al XVIII-lea a creat primele bomboane ambalate individual pentru a impresiona o tânără / Azi, există variante fără zahăr, fără lactoză sau vegane

Prima mențiune a unui pom decorat pentru Crăciun vine din Germania secolului XVII, atunci când bradul era împodobit cu mere roșii (simbolizând fructul din Grădina Edenului), nuci și prăjituri. În timp, merele care decorau brazii au fost înlocuite cu dulciuri și figurine de zahăr.

Această tradiție a fost păstrată timp de un secol, până când, patiserii germani au început să creeze figurine din turtă dulce și bomboane special concepute pentru a fi atârnate în brad. Din secolul XVIII și până în zilele noastre, ritualul împodobirii bradului cu dulciuri s-a păstrat la loc de cinste.

Tradițiile germane de Crăciun ajung în Marea Britanie și SUA, grație Reginei Victoria

În perioada victoriană, obiceiul de a agăța dulciuri și cadouri în brad a devenit popular în Marea Britanie și, ulterior, în Statele Unite, în mare parte datorită Reginei Victoria și a prințului Albert, de origine germană, care au popularizat tradițiile germane de Crăciun.

Dulciurile nu aveau numai un scop decorativ, dar și unul simbolic, reprezentând darurile pe care copiii le primeau drept recompense. Aceste daruri aduceau culoare, bucurie și o surpriză pentru copii.

Astăzi, această tradiție rămâne vie în multe părți ale lumii, mai ales în Germania, Austria și țările cu influență germanică, dar este mai puțin frecventă în alte părți, unde dulciurile au fost înlocuite de ornamente moderne.

În trecut, dulciurile care se agățau în pomul de Crăciun includeau în principal bomboane ambalate colorat, figurine din ciocolată sau zahăr, și  nuci, învelite în staniol. Acestea aveau o dublă semnificație: pe de o parte, aduceau bucurie copiilor care abia așteptau să le guste, iar pe de altă parte, simbolizau abundența și dorința de prosperitate pentru anul ce urma.

În prezent, dulciurile de agățat în pom continuă să fie populare, dar au evoluat, de la bomboane de pom cu diverse arome, inclusiv ciocolată cu portocale, sau cu mere coapte și până la figurine de Moș Crăciun, din ciocolată.

La început, românii împodobeau bradul cu obiecte simple, făcute manual, precum nuci poleite, mere roșii, panglici, și biscuiți

Românii au preluat tradiția împodobirii bradului de Crăciun din Europa Centrală, în special din spațiul germanic, de abia în secolul al XIX-lea. Cu timpul, această tradiție a devenit o parte integrantă a sărbătorilor de iarnă, iar bradul a căpătat simboluri și semnificații adaptate culturii locale.​

Bradul verde, care rămâne viu chiar și iarna, este un simbol al vieții eterne și al renașterii. În tradiția populară, bradul este asociat și cu ritualuri de nuntă sau înmormântare, simbolizând legătura dintre viață și moarte.

La început, românii împodobeau bradul cu obiecte simple, făcute manual, precum nuci poleite, mere roșii, panglici, și biscuiți. Aceste ornamente aveau semnificații simbolice, cum ar fi belșugul și prosperitatea.

În trecut, dulciurile agățate în brad, precum bomboanele sau turta dulce, erau considerate o bucurie pentru copii și un simbol al generozității și abundenței. Acestea erau desfăcute de copii chiar în ziua de Crăciun.

În unele zone, colindătorii erau invitați în casele decorate, iar bradul împodobit devenea un loc central pentru colinde și urări de sărbători.

Românii îl „importă” pe Moș Crăciun și darurile sale, de-abia în perioada interbelică

Obiceiul de a așeza cadouri sub brad este relativ recent în tradiția românească, fiind inspirat de influențele occidentale. Moș Crăciun, personaj de origine apuseană, a devenit parte din folclorul urban românesc în perioada interbelică.

Împodobirea bradului de Crăciun cu dulciuri a fost o tradiție larg răspândită în România, în special în perioada interbelică și în anii regimului comunist, dar acestea variau în funcție de zona geografică și de influențele locale.

De pildă, în Transilvania, bradul era ornat cu mere și nuci, care erau învelite în folie colorată, pentru a arăta mai festiv. Tot în Transilvania găsim ca ornamente și turta dulce și biscuiți, adesea făcute în casă, în formă de stele, de clopoței, oameni de zăpadă, figurinele fiind decorate cu zahăr sau glazură.

În Moldova, sunt extrem de populare bomboanele de pom, cu folie colorată și lucioasă, produse artizanal sau cumpărate și prăjituri mici,din aluat simplu, care se agățau de crengile bradului.

În Muntenia și Oltenia dulciurile specific cu care se împodobea bradul erau turtele dulci, de formă rotunda și ciocolata artizanală.

În Dobrogea, decorațiunile preferate erau fructele uscate, smochine, curmale, care erau considerate un simbol al belșugului, alături de alviță sau rahat, care erau prinse cu ață, de crengi.

Dulciurile clasice pentru brad rămân o alegere populară

În prezent, dulciurile clasice, cum ar fi bomboanele de pom ambalate în staniol colorat nu mai sunt atât de populare. Acestea au fost detronate de alternative mai moderne, cum ar fi mini-ciocolatele, batoanele de ciocolată, sau turta dulce, decorată profesional.

Cele mai populare bomboane de pom sunt cele din ciocolată, care pot avea diverse umpluturi: jeleuri, cremă de rom, vanilie, cafea, alune, sau chiar marțipan. Acestea sunt disponibile în ambalaje colorate și festive, menite să decoreze bradul, dar și să ofere o plăcere gustativă.​ În ultima perioadă, s-au dezvoltat și lanțurile de ciocolaterii artizanale, care au oferte pentru cei mai pretențioși dintre clienți.

Bomboanele de pom sunt disponibile în marile lanțuri de magazine din România și au prețuri variabile, în funcție de marcă, ambalaj și greutate. Iată câteva exemple:

1. Carrefour: Prețurile pentru bomboanele de pom pornesc de la aproximativ 10 RON pentru pachete mici (150-200 g) și pot ajunge la peste 25 RON, pentru cutii mai mari sau produse premium. Gama include sortimente clasice și moderne​
2. Lidl: Oferă bomboane de pom sub marca proprie Favorina, la prețuri competitive, începând de la 9-12 RON pentru pachetele standard. Este posibil să existe și ediții limitate pentru sezon​.
3. Auchan: Pachetele de bomboane de pom costă între 12 și 30 RON, în funcție de producător și de tipul produsului (ciocolată cu umplutură clasică sau variante mai elaborate)​
4. Kaufland: Prețurile se încadrează între 10 și 25 RON, în funcție de gramaj și tipul bomboanelor (simple, cu umplutură, sau decorate tematic pentru Crăciun)​

În general, dulciurile clasice pentru brad rămân o alegere populară, mai ales bomboanele învelite în hârtie colorată, care sunt ușor de agățat și oferă o notă tradițională.