Nu ești tu când ți-e foame/ De ce senzația de foame ne schimbă (în rău) starea de spirit

Senzația de foame ne poate influența starea de spirit. Numeroase cercetări au arătat că foamea ne poate face mai negativi, mai iritabili și chiar mai agresivi. Impactul emoțional al foamei poate avea efect chiar și asupra deciziilor noastre. Așa a demonstrat un studiu israelian din 2011, care a dat naștere așa-numitului „efect al judecătorului flămând”, scrie ABC.

Autorii au observat că severitatea sentințelor pronunțate de judecători creștea pe măsură ce se apropia ora prânzului, pentru ca apoi să devină semnificativ mai indulgente după pauza de masă și odihnă. Această legătură strânsă a dus chiar la apariția unui termen în limba engleză, hangry, o combinație între hungry (flămând) și angry (furios), care a fost inclus în ianuarie 2018 în Dicționarul Oxford.

Relația foame – enervare

Explicația oferită în mod tradițional pentru această relație a fost una pur fiziologică. „Diverse studii sugerează că agresivitatea nu apare spontan, ci este influențată de disponibilitatea energetică a creierului și de experiența nutrițională anterioară. Autocontrolul,  esențial pentru a inhiba comportamentele agresive,  consumă cantități mari de glucoză, astfel că, atunci când aceasta lipsește sau metabolismul ei este afectat, scade capacitatea de a ne controla impulsurile”, explică Marta Garaulet, profesoară de fiziologie și baze fiziologice ale nutriției la Universitatea din Murcia.

Această relație, susține experta, nu este specifică doar oamenilor: studii experimentale pe muște de fructe au arătat, de exemplu, că lipsa hranei timp de mai mult de o zi crește semnificativ agresivitatea între masculi, chiar și atunci când starea lor fizică se deteriorează. „În acest caz, foamea crește valoarea resursei alimentare și motivația de a o apăra, ceea ce duce la mai multe conflicte și confruntări, arătând că fenomenul hangry are rădăcini biologice profunde și comune între specii”, explică Garaulet.

A nu mânca nu este doar un disconfort, ci și o amenințare biologică

Când nivelul de glucoză din sânge scade, organismul activează axa stresului (hipotalamus-hipofiză-suprarenale), ceea ce duce la eliberarea de cortizol: „Din punct de vedere evolutiv, mesajul este clar: lipsește energia, trebuie să reacționăm”.

Cortizolul are un rol adaptativ: crește glucoza disponibilă în sânge, mobilizează rezervele de energie și menține creierul în alertă. Problema este că, în același timp, reduce funcții mai puțin prioritare precum empatia sau reglarea emoțională, favorizează reacțiile defensive, impulsive sau agresive și ne face să percepem mediul ca fiind mai ostil.

„Cortizolul nu provoacă agresivitate de unul singur, dar scade pragul de la care reacționăm cu furie sau violență. În combinație cu lipsa glucozei și reducerea autocontrolului, explică foarte bine de ce foamea ne face mai predispuși la conflict”, adaugă ea.

Dincolo de explicația fiziologică

Acceptând aceste baze fiziologice ale legăturii dintre foame și starea de spirit mai proastă, mai multe cercetări încearcă acum să găsească explicații care merg dincolo de lipsa glucozei și creșterea cortizolului. Un studiu publicat în 2018 în revista Emotion, a Asociației Americane de Psihologie, a analizat dacă senzațiile negative provocate de schimbările fiziologice induse de foame pot influența modul în care percepem lumea din jur.

Pe baza a trei experimente, în care au fost manipulate nivelurile de foame, contextul și conștientizarea de sine, autorii au descoperit că simplul fapt de a fi flămând nu este suficient pentru a deveni hangry, ci sunt necesare două elemente cheie.

„În primul rând, trebuie să te afli într-o situație negativă sau neplăcută. Oamenii nu par să devină atât de iritabili în contexte neutre sau plăcute. Dacă te simți bine cu prietenii, dar îți este foame, probabil nu vei deveni iritat decât dacă apare ceva deranjant. Dar dacă te afli într-o situație stresantă, cum ar fi un ambuteiaj, și îți este și foame, atunci este scenariul perfect pentru apariția acestor stări”, explică Jennifer MacCormack, profesoară la Universitatea din Virginia.

În al doilea rând, adaugă ea, este esențială conștientizarea de sine. Oamenii devin hangry atunci când se lasă absorbiți de ceea ce se întâmplă în jur, în loc să recunoască faptul că sursa reală a stării lor negative este foamea. „Când, în studiile noastre, le ceream participanților să fie atenți la emoțiile lor, efectul hangry dispărea: deveneau mai puțin critici și mai puțin iritabili, chiar dacă le era foame”, spune ea.

La o concluzie similară a ajuns și un studiu publicat la finalul lui 2025 în revista eBioMedicine (The Lancet), care a combinat monitorizarea continuă a glucozei timp de patru săptămâni cu evaluări zilnice ale participanților privind foamea și starea lor emoțională. Rezultatele au confirmat că nivelurile scăzute de glucoză sunt asociate cu o stare de spirit mai proastă. Totuși, această legătură era explicată și de percepția conștientă a foamei.

„Cu alte cuvinte, participanții aveau o stare mai proastă doar atunci când lipsa de energie era percepută conștient ca foame, nu din cauza unei lipse inconștiente de glucoză”, explică Nils Kroemer, cercetător în psihiatrie și psihoterapie la Spitalul Universitar din Tübingen.

Autorii au descoperit, de asemenea, că unele persoane sunt mai sensibile la acest fenomen, în timp ce altele sunt mai capabile să recunoască foamea în funcție de nivelul glucozei și, astfel, au mai puține fluctuații de dispoziție. „Acest lucru sugerează că o mai bună conștientizare a semnalelor corpului poate îmbunătăți reglarea emoțională”, explică cercetătorul.

Cum controlezi starea de foame

Pe baza acestor rezultate, specialiștii subliniază că starea de hangry poate fi controlată prin conștientizarea faptului că foamea influențează modul în care percepem lumea. „Datele noastre arată că oamenii flămânzi nu sunt niște fiare: atunci când recunoaștem adevărata sursă a emoțiilor negative, putem evita reacțiile impulsive”, spune Jennifer MacCormack.

Aceasta recomandă ca, în astfel de situații, „să încerci să te concentrezi pe aspectele pozitive ale mediului și să te pui într-un context mai plăcut până când poți mânca ceva”. De exemplu, într-un ambuteiaj, să asculți muzică relaxantă.

La rândul său, Nils Kroemer subliniază importanța menținerii unui program regulat al meselor, pentru a evita surprizele neplăcute pentru organism. „Dacă nu luăm niciodată micul dejun, nu simțim atât de intens foamea dimineața precum atunci când, într-o zi, sărim peste o masă pe care ne așteptam să o avem”, concluzionează el.