„Libertate alimentară” – este un termen complex, cu definiții variind de la renunțarea la cultura dietelor restrictive, până la obținerea unei sănătăți bune și a securității alimentare, prin cultivarea propriilor alimente. Potrivit healthline.com, teoria este susținută, cu argumente, de către profesioniști în domeniul sănătății.
Libertatea alimentară este utilizată ca o abordare a tulburărilor de alimentație, pentru unii, în timp ce pentru alții este privită ca o modalitate de a promova pierderea intenționată în greutate.
Însă, în mod cert, potrivit dieteticienei Shana Spence, libertatea alimentară este un concept revoluționar în curs de dezvoltare, în privința dietelor și siluetei ideale.
De asemenea, dr. Kera Nyemb-Diop, nutritionist, spune că trebuie pus accent pe respectul față de propriul nostru corp, mâncatul fără vinovăție și revendicarea moștenirii alimentare culturale, ca parte integrantă a stilului tău de viață sănătos.
Cadrul pentru libertatea alimentară are diverse definiții și aplicații:
În alte contexte, libertatea alimentară se referă la abandonarea culturii dietelor restrictive, acordându-ți permisiunea de a te bucura de toate alimentele cu moderație (cu excepția cazului în care alergiile sau problemele medicale te împiedică să consumi anumite alimente).
În această aplicare a libertății alimentare, practicanții văd mâncarea ca pe ceva ce înseamnă mai mult decât doar un…combustibil. Ei caută să construiască o relație pozitivă, și fără prejudecăți, cu toate alimentele, vinovăția nefiind considerată un ingredient în experiența alimentară.
Această viziune asupra libertății alimentare cuprinde mâncarea intuitivă și alimentația atentă, două filozofii care cultivă încrederea în sine, în ceea ce privește alegerile alimentare, și respinge restricțiile inutile.
Mâncarea intuitivă și alimentația conștientă sunt adesea folosite pentru a sprijini recuperarea după tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă și bulimia nervoasă, bolile mentale cronice care afectează negativ starea nutrițională și relația cu alimentele.
În general, libertatea alimentară poate ajuta oamenii să depășească o anumită cultură a dietei sau să introducă flexibilitate, pentru pierderea intenționată în greutate.
Alimentația dezordonată și tulburările de alimentație pot afecta pe oricine, indiferent de identitatea de gen, rasă, vârstă, statut socio-economic sau alte identități. Ele pot fi cauzate de orice combinație de factori biologici, sociali, culturali și de mediu – nu doar de expunerea la cultura alimentară.
Dacă simți că ai putea fi prea preocupat de greutatea ta sau preocupat de mâncare ori te simți copleșit atunci când te gândești la menținerea unui model alimentar sănătos, fără vinovăție, discută cu un specialist în domeniul sănătății. Un nutritionist sau un dietetician te poate ajuta să rezolvi sentimentele de vinovăție sau anxietate și să construiești modele de alimentație care să-ți susțină sănătatea, atât fizică, cât și mentală.
Libertatea alimentară, ca abordare terapeutică pentru recuperarea tulburărilor de alimentație, a apărut din nevoia de tratamente non-farmaceutice care să pună accent pe schimbările comportamentale, cum ar fi o imagine pozitivă a corpului și atitudinile alimentare sănătoase.
Un studiu din 2017 a demonstrat că dieta – însoțită de nemulțumirea față de modul în care arată corpul tău și dorința continua de pierde în greutate – crește riscul de a dezvolta bulimie nervoasă, tulburare de alimentație excesivă și tulburare de purjare.
Chiar și dieta, atunci când este adoptată de către persoane slabe, le poate crește acestorariscul lor de a dezvolta anorexie nervoasă.
Industria dietelor este una de miliarde de dolari și promovează „idealul subțire”, a siluetei de fotomodel, cu comportamente nesănătoase de gestionare a greutății, oarecum încurajând modele de alimentație dezordonate care pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de alimentație.
Recăpătarea greutății corporale pierdute, în decurs de 1-5 ani de la încheierea unui regim alimentar de slăbit, este obișnuită în rândul persoanelor care au dietă… cronică, iar aproximativ 33% dintre persoanele care au ținut dietă își recapătă mai multă greutate decât au pierdut inițial.
Restricțiile legate de dietă contribuie la alimentația dezordonată. Libertatea alimentară, pe de altă parte, încearcă să combată acest lucru.
Ca practică bazată pe mindfulness, libertatea alimentară poate aborda alimentația dezordonată, inclusiv alimentația emoțională și tulburarea de alimentație excesivă. De asemenea, te poate ajuta să eviți să mănânci ca răspuns la stimuli externi, cum ar fi vederea sau mirosul alimentelor, atunci când, practice, nu îți este foame.
Alimentația intuitivă este asociată cu o bunăstare psihologică și o sănătate fizică îmbunătățite și cu mai puține restricții alimentare.
Libertatea alimentară, atunci când este folosită ca o abordare a sănătății non-dietetică, urmărește să te elibereze de idealul siluetei subțiri și de cultura dietei, de scăderea în greutate sau de comportamentele nesigure de gestionare a greutății și de dieta cu efect yo-yo, în urma căreia pui la loc kilogramele pierdute sau te îngrași și mai mult decât ai reușit să slăbești.
Indiferent dacă alegi să adopți o abordare meditative, cu mâncare atentă, sau lucrezi cu principii ale alimentației intuitive, este posibilă libertatea de restricție și judecată.
Iată câteva sfaturi:
O abordare pentru consolidarea suveranității alimentare…
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți