Sursa: Unsplash
Într-o sală de mese întunecată și rotundă, regretatul chef francez Paul Bocuse explică următorul fel de mâncare: prepeliță și foie gras, învelite în pate de ciuperci și aluat, acoperite cu sos de trufe.
Dar la Krasota, un restaurant de fine dining din Dubai, nimic nu este ceea ce pare, scrie CNN, în pagina sa de călătorii.
Bocuse nu este prezent fizic; el a murit acum câțiva ani. În schimb, imaginea lui este proiectată pe pereții curbați ai sălii, înainte de a se dizolva în întuneric.
Acest fel de mâncare, de la rețetă la proiecția pe perete până la videoclipul fals cu Bocuse, totul a fost conceput de inteligența artificială (IA). Este unul dintre cele opt feluri din „Imaginary Futures,” o experiență multisenzorială de dining la Krasota.
Experiența invită clienții în diferite scenarii ale viitorului, de la un oraș subacvatic la o colonie spațială sau o apocalipsă nucleară, fiecare fel de mâncare fiind tematic și dedicat decorului respectiv.
În scenariul imaginat de IA, co-fondatorii Krasota — artistul digital Anton Nenashev, chef-ul Vladimir Mukhin și antreprenorul Boris Zarkov — au cedat controlul tehnologiei. Nenashev, care concepe proiecțiile cu software de grafică 3D pe computer, a lăsat IA să vină cu 150 de concepte diferite, înainte de a le combina pe cele mai bune. Mukhin a folosit platforma generativă Midjourney pentru a reimagina cele mai iconice rețete ale lui Bocuse, inclusiv celebra sa supă de trufe.
Zarkov susține că acesta este doar începutul pentru viitorul gastronomiei. „Viața alături de inteligența artificială a trecut de la fantezie la realitate”.
Krasota este primul restaurant de acest fel
Lui Zarkov, i-a venit ideea pentru Krasota în timp ce vizita muzeul de artă digitală din Tokyo în 2017, care prezenta o experiență interactivă de servire a ceaiului. “Proiecția pe masă era foarte simplă — de exemplu, luai ceaiul matcha și era ca și cum arborele începea să crească din ceașca ta. Am decis să fac ceva mai mult cu tehnologia: mai axat pe mâncare, mai complicat”.
Reunind o echipă internațională de ingineri, au început să lucreze la proiecții pe suprafețe multiple și la o masă interactivă activată de IA care folosește senzori pentru a distinge între diferite obiecte, cum ar fi farfurii și pahare sau mâinile și telefoanele oaspeților, permițând proiecții țintite — de exemplu, luminițe care se „adună” pe pahare și farfurii sau un joc de lumini activat de mâna clientului. „Aceasta a fost cea mai dificilă și complicată tehnologie pe care am realizat-o”, spune Zarkov. El susține că tehnologia a fost „prima de acest fel” când Krasota a fost lansat inițial la Moscova în 2021, și își amintește că personalul a petrecut o lună întreagă antrenând IA prin așezarea repetată a farfuriilor pe masă și mișcarea obiectelor pentru a o testa.
„La început, nu era foarte rapidă — când îți mutai telefonul, dura trei secunde să reacționeze”, spune Zarkov. Dar IA folosește învățarea automată pentru a se îmbunătăți pe măsură ce primește noi informații. „Acum poți să te joci cu orice imagini pe masă. E ca și cum ar fi vie”. Krasota Dubai s-a deschis în 2023 cu un spectacol, “Imaginary Art”, care duce clienții prin opt feluri de mâncare inspirate de lucrări celebre ale artiștilor internaționali. Șase luni mai târziu, echipa a lansat „Imaginary Future”, o călătorie speculativă prin lumea în deceniile viitoare.
A obține ritmul potrivit al spectacolului a fost dificil, spune Zarkov. „Este important să se pună accentul pe ecran sau pe mâncare,” dar, „când ai mult accent pe ecran, mâncarea cea mai specială devine popcorn.”
Experiența direcționează cu grijă atenția clienților: cele mai interesante și dinamice vizualuri sunt în pauzele dintre feluri de mâncare, iar când mâncarea sosește, grafica devine repetitivă și pasivă. Elementele interactive ies în evidență doar când farfuriile se schimbă și în cazul unei erori, personalul uman (îmbrăcat în costume tematice excentrice) ajută la focalizarea pe mediul corect.
Indiferent dacă este vorba de mâncare sau ecrane, Zarkov speră că oaspeții vor înțelege că “arta este importantă. Vrem să o simtă”.
Condimentare auditivă
Tehnologia la masă nu este un concept complet nou. În 2007, The Fat Duck din Marea Britanie a introdus „sunetul mării”, un fel de mâncare faimos: sashimi de fructe de mare, servit pe un pat comestibil de nisip, însoțit de un mini-iPod ascuns într-o cochilie de scoică și căști care redau sunetul valurilor care se sparg ușor pe țărm și strigătul pescărușilor. A fost unul dintre primele feluri de mâncare multisenzoriale asistate de tehnologie din lume, spune Charles Spence, profesor de psihologie experimentală la Universitatea Oxford. El a petrecut ultimele două decenii explorând modul în care stimulii audio-vizuali schimbă gustul mâncării sau cel puțin percepția noastră asupra acestuia.
De exemplu, melodiile clasice te vor face să crezi că mâncarea este mai scumpă, iar muzica potrivită cu bucătăria de pildă, cântece italiene cu un fel de mâncare de paste sau pizza, va crește percepția autenticității. Într-un experiment, Spence a descoperit că participanții au evaluat același vin „aproximativ 15% mai dulce și mai fructat cu iluminarea roșie, comparativ cu iluminarea verde, care scoate în evidență prospețimea și aciditatea”. Chiar și tonalitatea muzicii poate influența gustul, adaugă Spence: sunetele de tonalitate joasă vor face ceva să aibă un gust mai amar, în timp ce notele înalte vor scoate în evidență dulceața.
„Tot mai mulți chefi introduc în mod deliberat acest tip de ‘condimentare sonică’ pentru a modifica gustul mâncării lor”, spune Spence, adăugând că există un interes crescând din partea consumatorilor dornici să exploreze „conexiunile surprinzătoare” dintre simțurile lor diferite.
Tehnologia devine mai comună în aceste experiențe multisenzoriale. Restaurante precum Zenon, tot în Dubai, folosesc „instalații artistice generate de IA” pentru a schimba atmosfera sălii de mese, iar sala de mese privată Jing din Hong Kong explorează dinastia antică Song printr-o experiență de cină imersivă cu proiecții și un sistem de iluminare.
Majoritatea experiențelor de dining multisenzoriale, adesea găzduite în locații de top și conceptualizate de chefi de renume mondial, sunt scumpe și inaccesibile marelui public. Spectacolul de la Krasota începe de la 1.200 de dirhami, aproximativ 326 de dolari.
Dar Spence îl compară cu „Formula 1 a mâncării”, de unde cele mai bune feluri de mâncare și experiențe se vor „strecura în mainstream”.
Și acest lucru se întâmplă deja: experiența „TikTok” a Fanta le-a cerut consumatorilor să exploreze cum se schimbă aroma băuturii sale ediție specială cu diferiți stimuli, iar Spence lucrează cu producătorul italian de alimente Barilla la peisaje sonore pentru diferite tipuri de paste.
În viitor, Spence vede mai multe companii integrând experiențe senzoriale, poate chiar coduri QR pe produse care să facă legătura cu o listă de redare pentru a îmbunătăți gustul.
Viziunea lui Zarkov asupra viitorului este puțin mai SF: el speculează că, în cele din urmă, cipurile cerebrale vor păcăli mintea să prezinte simțurilor tale orice îți dorește inima. „În mintea ta, arată ca cele mai bune sushi rolls californiene pe care le-ai văzut vreodată,” spune el. Dar de fapt, felul de mâncare este „biomasă”, cu nutrienții, vitaminele și mineralele precise de care are nevoie corpul tău. Dar dacă oamenii sunt conectați la propria lor lume hiper-optimizată, dacă felurile de mâncare de pe masă nu arată la fel pentru partenerul tău ca pentru tine, dacă decorul este diferit, își pierde mâncare rolul său comunitar și social?
„Orice tehnologie care interferează cu aspectele sociale ale mâncării (cum ar fi căștile sau ochelarii) nu va avea succes”, spune Spence. „Oamenii doresc în principal să vorbească între ei la masă. A mânca este în mod fundamental o activitate socială”.
Zarkov este de acord că „obiectivul principal este încă socializarea” și Krasota evită tehnologia precum VR care ar putea fi disruptivă pentru experiență. Un element pe care echipa îl testează în prezent este proiectarea unei „pieli vii” pe mâinile oamenilor, oferindu-le un aspect diferit, cum ar fi un pește cu solzi.
Krasota continuă să dezvolte noi idei și să experimenteze noi tehnologii de proiecție. Următorul său spectacol, se așteptă să fie lansat la începutul anului 2025 și este inspirat de „Alice în Țara Minunilor”. „Va folosi multă IA în producție. Acum putem ‘reînvia’ imagini ale oamenilor, să folosim IA în procesele creative și fie să îmbrățișăm, fie să ne temem de această colaborare aflată într-o continuă dinamică”.
