FOTO: Freepik
Nutriționiștii avertizează că nu toate fibrele din produsele procesate oferă aceleași beneficii ca cele din fructe, legume și cereale integrale. Majoritatea adulților ar trebui să consume mai multe fibre zilnic, observă verywellheath.com. Realitatea din farfurie arată însă altfel. Mulți oameni se bazează pe produse procesate care promit un conținut ridicat de fibre. Specialiștii spun că această strategie nu este suficientă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În mediul online, mai mulți dieteticieni au atras atenția asupra așa-numitelor „fibre false”. Termenul nu este unul științific, este o expresie populară șidescrie fibrele foarte procesate, adăugate artificial în alimente. „Nu vorbim despre un concept medical, ci despre o etichetă informală”, explică Debbie Petitpain, dietetician și reprezentant al Academiei de Nutriție și Dietetică. Aceste fibre mai sunt numite fibre funcționale, fibre izolate sau fibre adăugate. Ele sunt extrase din plante sau obținute în laborator. Apoi sunt introduse în produse procesate pentru a crește artificial valoarea de pe etichetă.
Fibrele naturale, din alimente integrale, vin la pachet cu vitamine, minerale, compuși vegetali și apă. Această combinație aduce beneficii reale pentru sănătate. „În cazul fibrelor izolate, vorbim doar despre o fracțiune din aliment. Lipsesc ceilalți nutrienți esențiali”, spune Petitpain.
Scopul principal este de marketing. Un produs poate fi promovat ca „bogat în fibre” fără a schimba rețeta de bază. Conform reglementărilor, un aliment este considerat bogat în fibre dacă oferă cel puțin 20% din valoarea zilnică recomandată, adică aproximativ 28 de grame pe zi.
Cum pot fi identificate pe etichetă
Primul pas este citirea tabelului nutrițional. Sub categoria „carbohidrați”, apare mențiunea „fibre alimentare”. Un semnal de alarmă apare atunci când un produs mic declară 8-10 grame de fibre sau chiar mai mult. Dacă acel aliment nu conține cereale integrale, legume sau leguminoase, este foarte probabil să aibă fibre adăugate.
Autoritatea pentru Alimente și Medicamente permite ca atât fibrele naturale, cât și cele adăugate să fie incluse în totalul declarat. Eticheta nu face diferența între ele. De aceea, lista ingredientelor devine esențială. Printre denumirile care indică fibre adăugate se numără: inulină, fibră din rădăcină de cicoare, polidextroză, maltodextrină rezistentă sau fibră solubilă din porumb. Alte ingrediente frecvent întâlnite sunt celuloza, tărâțele de orez și guma xantan.
Sunt aceste fibre periculoase
Un adult are nevoie de aproximativ 25–35 de grame de fibre pe zi. Fibrele ajută tranzitul intestinal. Contribuie la scăderea glicemiei și a colesterolului. Specialiștii subliniază că fibrele adăugate nu sunt, în sine, nocive. Ele nu oferă însă aceleași beneficii complexe ca fibrele din alimentele integrale. „Pot ajuta persoanele care sunt ușor sub necesarul zilnic, dar nu trebuie să înlocuiască sursele naturale”, explică Petitpain.
Creșterea aportului de fibre trebuie făcută treptat. Hidratarea este esențială. În caz contrar, pot apărea balonări și disconfort digestiv.
Ce spun autoritățile
Unele fibre adăugate sunt recunoscute pentru potențiale beneficii. Printre acestea se numără beta-glucanul, tărâțele de psyllium, celuloza, guma guar, pectina și guma de salcâm. Acestea pot contribui la reglarea glicemiei și la un tranzit intestinal regulat. Eticheta „bogat în fibre” nu garantează automat un produs sănătos. Calitatea fibrelor contează mai mult decât cantitatea. Fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale rămân sursele ideale. Produsele procesate pot completa dieta, dar nu trebuie să o înlocuiască.
Un consumator informat citește eticheta complet. Analizează ingredientele. Alege alimente cât mai puțin procesate. Aceasta rămâne cea mai sigură strategie pentru sănătate pe termen lung.
