Sursa foto: pixabay.com
Agricultura modernă se află într-un punct de cotitură: pe de o parte, există presiunea de a obține recolte bogate pentru a hrăni o populație în creștere, iar pe de altă parte, este nevoie tot mai mare de a proteja mediul și sănătatea consumatorilor. În acest context, tot mai mulți fermieri și specialiști caută alternative bio pentru protecția culturilor. Aceste metode înlocuiasc pesticidele chimice și susțin ecosistemul agricol echilibrat.
Pesticidele convenționale, folosite intens în ultimele decenii, au contribuit la creșterea productivității, dar și-au arătat și limitele: poluarea solului și a apelor, distrugerea insectelor benefice și riscurile pentru sănătatea umană sunt doar câteva dintre problemele asociate. De aceea, interesul pentru soluții bio – care folosesc organisme vii, extracte naturale sau metode fizice – este în continuă creștere și setează agricultura viitorului.
Ce înseamnă „protecție bio” a culturilor
Utilizarea organismelor vii sau a substanțelor naturale pentru a combate dăunătorii, bolile și buruienile, fără a recurge la pesticide sau erbicide chimice, definește protecția bio a culturilor. Concret, sunt excluse substanțele chimice de sinteză, în locul lor, cu același scop, fiind utilizate bacterii benefice, fungi, extracte vegetale sau insecte prădătoare care controlează în mod natural populațiile dăunătoare.
Un element important este diferența dintre protecția bio și agricultura ecologică. Protecția bio se referă strict la metodele naturale de apărare a plantelor, iar acestea pot fi adoptate și de fermierii care nu au certificare ecologică, și nu exclude utilizarea fertilizatorilor de sinteză, de exemplu. Agricultura ecologică presupune un set mai larg de reguli și standarde, care includ pe lângă protecția prin metode naturale a culturilor, indiferent de tipul lor, și fertilizarea naturală, omologarea semințelor și altele.
Beneficiile utilizării alternativelor bio
Adoptarea metodelor bio pentru protecția culturilor are în mod cert numeroase beneficii pentru mediu și consumatorul final.
- Prin evitarea substanțelor chimice toxice, metodele bio contribuie la conservarea insectelor benefice (precum albinele), a păsărilor și a microorganismelor esențiale din sol.
- Produsele obținute prin metode bio au un conținut foarte redus sau chiar sunt complet lipsite de reziduuri de pesticide, ceea ce le face mai sigure pentru consumul zilnic.
- Folosirea alternativelor bio previne contaminarea apei și menține structura și fertilitatea naturală a solului pe termen lung.
- Fermierii care adoptă astfel de practici pot obține certificări bio sau eco, care le deschid accesul la piețe internaționale și le permit să vândă produsele la prețuri mai bune.
Dezavantajele sistemelor bio de protecție a culturilor
Pe lângă beneficii, dezavantajele acestui tip de practică agricolă nu pot fi ignorate. Cele mai importante dezavantaje și provocări sunt:
- Spre deosebire de pesticidele chimice, multe soluții bio acționează treptat, necesitând aplicări repetate și timp pentru a vedea efectele dorite.
- Eficiența biopesticidelor sau a insectelor benefice poate scădea în condiții extreme (temperaturi foarte ridicate sau scăzute, umiditate excesivă), ceea ce le face mai greu de utilizat pe scară largă.
- Deși pe termen lung pot aduce economii, la început, aceste tehnici agricole pot fi mult mai costisitoare și implică riscuri crescute pentru fermieri. Uneori asigurarea culturilor tratate bio poate fi mult mai scumpă, ceea ce adaugă la costuri și crește riscul unor profituri mici.
Alternative bio pentru protecția culturilor
Metodele bio pentru protecția culturilor sunt variate și pot fi adaptate în funcție de tipul plantei, zona geografică și dăunătorii specifici. Principalele soluții folosite în agricultură și grădinărit se bazează pe principiile interacțiunilor naturale, al biodiversității și al utilizării „dușmanilor” naturali ai dăunătorilor.
Biopesticidele
Produse pe bază de microorganisme (bacterii, fungi, virusuri) sau substanțe naturale extrase din plante sau minerale, biopesticidele combat dăunătorii și bolile fără a afecta plantele sau organismele benefice.
Din această categorie fac parte:
- Bacillus thuringiensis (Bt) – o bacterie folosită pentru controlul omizilor, larvelor de țânțari și gândaci. Se aplică sub formă de pulverizare și este sigură pentru oameni și animale.
- Trichoderma – o ciupercă care protejează rădăcinile plantelor, previne putrezirea și combate bolile cauzate de alți fungi patogeni.
- Virusuri entomopatogene – utilizate mai ales în culturi mari, controlează populațiile de insecte precum molii sau fluturii dăunători.
Extractele vegetale
Sunt, probabil primele pesticide utilizate de oameni în agricultura arhaică. Tehnologiile moderne au perfecționat aceste extracte vegetale. Sunt utilizate plante din flora spontană, care au puternice proprietăți repelente, insecticide sau antifungice. Acestea pot fi aplicate direct pe plante sau în sol.
- Neem (Azadirachta indica) – are un efect multiplu: inhibă hrănirea insectelor, blochează dezvoltarea larvelor și acționează ca antifungic.
- Uleiuri esențiale (mentă, eucalipt, rozmarin) – resping insectele, dar pot avea și un ușor efect fungicid.
- Extracte din ardei iute și usturoi – utile împotriva păduchilor, tripsilor și altor insecte mici, având și efect bactericid ușor.
- Extractele de urzică (Urtica dioica) – utilizate ca tonic natural pentru plante, întăresc rezistența acestora împotriva bolilor fungice (cum ar fi mana) și combat afidele și acarienii. În plus, maceratul de urzică stimulează și creșterea plantelor, datorită conținutului bogat în minerale.
- Coada-șoricelului (Achillea millefolium) – are efect repelent împotriva insectelor și acționează ca fungicid natural. Se folosește adesea pentru a preveni apariția mucegaiurilor și a manei.
- Pelinul (Artemisia absinthium) – cunoscut pentru acțiunea sa insecticidă, este utilizat împotriva moliilor, gândacilor și a omizilor. De asemenea, poate reduce dezvoltarea anumitor ciuperci patogene.
- Feriga (Dryopteris filix-mas) – extractul sau maceratul din ferigă este folosit pentru a combate păduchii plantelor și alte insecte care se hrănesc cu seva.
- Coada-calului (Equisetum arvense) – bogată în siliciu, întărește țesuturile plantelor și are acțiune preventivă împotriva bolilor fungice precum făinarea și mana.
Insecte benefice
Eliberarea controlată a insectelor prădătoare sau parazite este o metodă eficientă de a menține populațiile de dăunători sub control. Soluția Nu aduce niciun dezechilibra ecosistemul.
- Buburuze (Coccinellidae) – fiecare adult poate consuma sute de afide pe zi.
- Viespi parazite (Trichogramma) – depun ouăle în ouăle dăunătorilor, împiedicând dezvoltarea acestora.
- Acarieni benefici – speciile precum Phytoseiulus persimilis sunt eficiente împotriva păianjenilor roșii și tripsilor.
Capcane biologice și metode fizice
Aceste metode reduc presiunea dăunătorilor fără a introduce substanțe în ecosistem.
- Capcane feromonale – atrag masculii insectelor, reducând reproducerea și permițând monitorizarea atacurilor.
- Plase anti-insecte și bariere fizice – previn pătrunderea dăunătorilor, mai ales în sere și solarii.
- Mulciuri bio – reduc dezvoltarea buruienilor și păstrează umiditatea solului.
Tehnici moderne
Acestea folosesc procese naturale intensificate pentru a proteja plantele și a stimula rezistența lor.
- Biofumigația – presupune încorporarea în sol a plantelor crucifere (muștar, rapiță), care eliberează compuși naturali ce distrug agenții patogeni.
- Aplicarea de microbiomuri benefice – amestecuri de bacterii și fungi care îmbunătățesc sănătatea solului. În plus, sporesc absorbția nutrienților și protejează planta împotriva bolilor.
O industrie de cercetare pentru pesticide bio
Soluțiile bio ca înlocuitor pentru pesticidele de sinteză sunt un subiect de maxim interes. Identificarea metodelor care pot face acest tip de agricultură mai accesibilă și mai sigură sunt obiective esențiale pentru viitorul imediat.
Pionieri ai domeniului sunt FiBL (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice, Elveția), iar pentru cei interesați pot consulta ghidul general care susține utilizarea extractelor naturale și a metodelor biologice în protecția plantelor. Acesta din urmă este considerat un document de primă valoare în domeniul agriculturii ecologice și bio.
Studii de caz și exemple de succes
Adoptarea metodelor bio pentru protecția culturilor nu este doar teorie. Practica din România, cât și în țări europene cu tradiție în agricultura ecologică, dovedește sustenabilitatea acesti abordări.
- Ferma Ecologică Topa, județul Cluj
Această fermă, certificată ecologic, a reușit să protejeze livezile de meri și peri fără pesticide chimice, folosind extracte de urzică și coada-calului pentru combaterea bolilor fungice. În plus, pentru dăunători, aplică capcane feromonale și introduce insecte benefice. Rezultatele i-au permis accesul pe piața bio din România și Europa, devenind un model de bune practici pentru alți fermieri. - Ferma Prisaca Transilvania
Specializată în legume ecologice, această fermă folosește macerate de pelin și extracte de usturoi pentru a ține sub control insectele dăunătoare, fără a afecta polenizatorii. Practicile aplicate au crescut cererea pentru produsele lor, care se vând în rețele de magazine bio și pe piețele locale. - Ferma „La Ferme de Sainte Marthe”, Franța
Una dintre cele mai cunoscute ferme bio, utilizează metode tradiționale, precum maceratul de urzică, coada-calului și pelinul, pentru a proteja culturile de legume. Ferma colaborează cu Institutul Tehnic de Agricultură Biologică și este considerată un model de agricultură bio durabilă. - Programul regional din Emilia-Romagna, Italia
În această regiune, agricultorii au implementat un sistem integrat de protecție bio în livezi, folosind viespi parazite (Trichogramma), capcane feromonale și biofungicide pe bază de Trichoderma. Proiectul, sprijinit de Ministerul Agriculturii, este considerat un exemplu de succes și a fost extins și la alte tipuri de culturi.
