Cum îți protejezi ferma de febra aftoasă? Sfaturi utile de la un medic veterinar: „În primul rând, trebuie să folosim bunul simț”

În contextul riscului crescut de răspândire a febrei aftoase, medicii veterinari oferă sfaturi concrete pentru crescătorii de animale care vor să-și protejeze fermele și efectivele. În prezent, focare ale bolii au fost confirmate în Ungaria și Slovacia, dar autoritățile europene – inclusiv cele române – sunt în gardă.

„În primul rând, trebuie să folosim bunul simț”, avertizează medicul veterinar polonez Michał Barczykowski, citat de publicația farmer.pl. Potrivit acestuia, fiecare persoană care intră în fermă ar trebui să poarte echipament de protecție de unică folosință, iar la intrare trebuie să existe covorașe îmbibate cu soluții dezinfectante proaspete, atent alese. De asemenea, echipamentele utilizate de medicii veterinari și tehnicienii de inseminare trebuie dezinfectate după fiecare utilizare. Un spațiu dedicat pentru schimbarea hainelor vizitatorilor, precum și porți dezinfectante la intrare ar reprezenta soluții ideale.

Dezinfectarea, o prioritate absolută

În actualul context epidemiologic, dezinfectarea trebuie făcută cu rigurozitate, proporțional cu riscul de boală. Covorașele dezinfectante de la intrări și porți trebuie reîmprospătate zilnic, sau de mai multe ori pe zi în fermele cu trafic intens. „Echipamentul de protecție ar trebui să fie de unică folosință, iar dacă este reutilizabil, să fie dezinfectat după fiecare folosire”.

Vehiculele care intră în fermă trebuie dezinfectate la roți și șasiu la fiecare acces, iar ferma trebuie organizată pe zone curate și murdare, cu intrări separate pentru angajați și vizitatori, dotate cu facilități de schimbare a hainelor și igienizare a mâinilor.

Barczykowski subliniază că aplicarea acestor reguli la specificul fiecărei ferme reduce semnificativ riscul de transmitere a virusului. Totuși, „chiar și măsurile cele mai stricte nu garantează că virusul nu va pătrunde în fermă”.

Achiziția de viței din străinătate – precauții esențiale

În cazul importului de viței, medicul recomandă cinci reguli esențiale:

1. Să se achiziționeze doar din ferme certificate, din țări unde nu există focare de febră aftoasă, care dețin documente veterinare ce atestă starea de sănătate a animalelor și respectarea măsurilor de biosecuritate.

2. Transportul să fie realizat cu vehicule dezinfectate corespunzător, fără transbordări în zone cu risc crescut.

3. Vițeii trebuie ținuți în carantină strictă timp de minimum 30 de zile, într-un spațiu izolat, fără contact cu restul animalelor, sub supraveghere veterinară.

4. În timpul carantinei, să se aplice măsuri stricte de biosecuritate: schimbarea hainelor și a încălțămintei, dezinfectarea echipamentelor, acces limitat al personalului.

5. Fermele trebuie să colaboreze constant cu medicii veterinari și să urmărească situația epidemiologică din țara de origine a animalelor, pentru a opri importul în caz de focare.

Sezonul pășunatului: între risc și necesitate

Referitor la sezonul apropiat al pășunatului, medicul veterinar recunoaște că limitarea accesului animalelor pe pășuni ar fi ideală, dar adesea imposibilă din cauza sistemului extensiv de creștere și a nevoii de hrană naturală.

El atrage însă atenția că gardurile împiedică evadarea animalelor, dar nu exclud contactul cu fauna sălbatică – mistreți, cerbi, căprioare – care pot transmite virusul. „Prin urmare, sunt cruciale măsurile de biosecuritate – dezinfectarea regulată a zonelor de trecere și a adăpătorilor, verificarea gardurilor, limitarea accesului animalelor sălbatice, chiar dacă acest lucru este dificil”.

Speranța vine din natură

„Consider că febra aftoasă reprezintă o amenințare majoră pentru ferme, de aceea trebuie să acționăm cu responsabilitate și să aplicăm măsuri eficiente de protecție”, afirmă medicul veterinar. Cu toate acestea, el adaugă un element de optimism: „Vara care vine ar putea juca un rol important, deoarece creșterea temperaturii, reducerea umidității și expunerea intensă la radiații UV reduc semnificativ capacitatea virusului de a supraviețui în mediu. În astfel de condiții, dezactivarea virusului este mai ușoară, iar presiunea infecțioasă scade în mod natural”.