foto: freepik.com
Este posibil să faci o țară mai sănătoasă, cu fiecare felie de pâine de secară? Dacă ne luăm după consumul tot mai mare de cereale integrale în Danemarca, răspunsul este: da, absolut, rezultă dintr-un reportaj al ziarului britanic Guardian. Acesta a încercat să înțeleagă impactul consumului general de pâine sănătoasă și de cereale integrale asupra sănătății popolației acestui stat nordic.
O masă de prânz în Copenhaga, Danemarca. Locul este plin, iar personalul explică clienților meniul. Carne de porc gătită lent cu orz și ciuperci? Clătite de secară cu somon, cremă de brânză și avocado? Aleg tartarul de sfeclă roșie cu hrean și pâine prăjită din secară, cu o salată de alac pe post de garnitură.
Dar nu ne aflăm într-un restaurant nordic sofisticat, ci într-o cantină de firmă. Acești bucătari hrănesc zilnic 900 de angajați de la DSB (Căile Ferate de Stat Daneze). Și, pe lângă faptul că arată și au gust grozav, fiecare fel de mâncare conține fuldkorn (cereale integrale), de la smoothie-urile cu ovăz de dimineață până la gustările de după-amiază, cum sunt chiflele din făină integrală. Iar acest lucru are un motiv clar: DSB a aderat recent la un program național care își propune să crească consumul de cereale integrale în rândul angajaților.
Parteneriatul Danez pentru Cereale Integrale
Această inițiativă este condusă de Parteneriatul Danez pentru Cereale Integrale – un grup al cărui obiectiv este să-i facă pe danezi mai sănătoși. Membrii săi includ guvernul, ONG-uri de sănătate (Societatea Daneză de Cancer, Fundația Inimii și Asociația de Diabet), dar și actori din industrie (brutării, companii alimentare, supermarketuri). Iar rezultatele sunt impresionante.
Când parteneriatul a început în 2008, danezul mediu consuma 36g de cereale integrale pe zi. Până în 2019, consumul crescuse la 82g – cel mai ridicat din Europa. Prin contrast, britanicii consumă în medie 20g pe zi, iar unul din cinci nu mănâncă deloc cereale integrale. În SUA, doar 15% din cerealele consumate sunt integrale (ghidurile recomandă cel puțin 50%).
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
De ce sunt atât de bune în dietă cerealele integrale?
„Consumul de cereale integrale reduce riscul bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului de tip 2 și hipertensiunii. Scad colesterolul, stabilizează glicemia și îmbunătățesc sănătatea microbiomului intestinal”, spune Natasha Selberg de la Asociația Inimii. Rikke Neess, lidera campaniei, adaugă: „Cerealele integrale oferă sațietate, deci pot preveni obezitatea. Adaugă textură în mâncare și au un gust foarte bun.” Danemarca are unele dintre cele mai scăzute rate de obezitate din Europa.
În această țară nordică sunt recunoscute nouă tipuri de cereale: grâu, alac, orz, orez (brun și roșu), secară, ovăz, mei, porumb și sorg. La ele se adaugă și așa-numitele „pseudo-cereale”: quinoa, amarant și hrișcă. Dacă mănânci bobul întreg – cu tărâță, germene și endosperm – beneficiezi de „toate părțile bune”, spune Neess: fibre, vitamine, minerale.
Unul dintre primele demersuri ale Parteneriatului a fost crearea unui logo portocaliu pentru produsele bogate în cereale integrale. În 2010, 190 de produse îl purtau; în 2019, erau deja 1.097. Într-un sondaj din 2024, 7 din 10 danezi recunoșteau logo-ul.
„Este foarte ușor pentru consumatori să aleagă produsele cu cereale integrale”, spune Neess. „Și am primit un feedback pozitiv din partea industriei – logo-ul le oferă un avantaj competitiv.” Selberg adaugă: „Îi motivează pe producători să dezvolte și să reformuleze produse mai sănătoase.” Conform unui raport OECD din 2022, aceste produse nu sunt mai scumpe decât cele cu cereale rafinate.
Cel puțin 90g cereale integrale pe zi de persoană, porția corectă
Guvernul a susținut inițiativa prin actualizarea ghidurilor nutriționale: în 2009, se recomandau patru porții de cereale integrale pe zi; în 2013, s-a stabilit o țintă clară: cel puțin 75g pe zi, crescută la 90g în iunie anul trecut.
Vizitez Lantmännen Schulstad, cel mai mare producător de pâine de secară – un pilon al culturii daneze de peste 1.000 de ani. Tinerii, însă, aleg tot mai des bageluri albe, lipii și chifle pentru burgeri în locul „plictisitoarei” pâini de secară. Așa că firma lansează versiuni mai mici și mai atractive pentru pachețelul copiilor. „Trebuie să facem pâinea de secară grozavă din nou,” glumește Neess.
CEO-ul Schulstad, Pernille Bang-Löwgren, îmi arată o masă plină cu diferite tipuri de pâine, aranjate în funcție de cantitatea necesară pentru a atinge doza zilnică de cereale integrale. Pâine de secară? Patru felii mici. Chifle albe? Ai nevoie de un morman de 50.
Pentru unii, aceste informații sunt suficiente pentru a alege pâinea de secară. Dar mulți se bazează pe gust, preț sau preferințele copiilor. De aceea, parteneriatul a încurajat producătorii să adauge discret făină integrală chiar și în pâinea albă – începând cu 3%, apoi crescând treptat. Aceste „cereale integrale ascunse” apar în listă, dar nu pe etichetă. „În Danemarca se mănâncă mult fast food, dar să pui un pic de făină integrală în chiflele pentru burgeri este un început bun”, spune Neess.
La brutăria Valsemøllen, înființată în 1899, coc pâine împreună cu Erik Olsen, testând proporții de făină integrală între 0 și 90%. Surprinzător, diferențele de gust, textură sau aspect sunt minime. Chiar și Olsen, brutar de la 13 ani, e uimit. Dacă îți place pâinea cu maia, poți trece la 75% făină integrală fără să simți mare lucru.
Olsen a făcut și rulouri cu scorțișoară cu 25% făină integrală, o metodă simplă de a crește aportul zilnic, mai ales într-o țară în care dulciurile au un loc aparte. Deși deserturile nu primesc același logo oficial, adăugarea de cereale integrale le face totuși mai sănătoase.
Parteneriatul organizează anual evenimente de conștientizare. Cum ar fi Ziua Națională a Cerealelor Integrale din ianuarie, care include activități în școli, biblioteci, spitale – a participat chiar și o închisoare. Supermarketurile oferă reduceri pentru aceste produse mai sănătoase și se organizează des evenimente de tip săptămâna smørrebrød-ului (sandvișuri deschise) – în iunie, a micului dejun în septembrie și o nouă săptămână a cinei în noiembrie.
„Majoritatea danezilor consumă cereale integrale dimineața și la prânz, dar nu prea la cină. Campania se axează acum pe paste, orez și pâine integrală pentru cină”, spune Selberg.
O întreb pe Neess cum ajunge la 90g pe zi. „Mănânc ovăz cu afine și migdale la micul dejun, pâine de secară la prânz și, seara, paste sau orez integral, pizza cu multe legume. Îmi plac și crackers-urile integrale ca gustare.”
UE și OCDE au recunoscut parteneriatul ca exemplu de bune practici în 2019 și 2022, cu motivația că el joacă „un rol important în îmbunătățirea sănătății populației, date fiind dovezile privind reducerea riscului de cancer colorectal, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.”
Cât de ușor sau de greu este să schimbi dieta unei întregi națiuni?
„E foarte greu”, spune Selberg. „Ai nevoie de parteneri din industrie, de rețete reformulate, de conștientizare.” Iar Neess confirmă: „Trebuie să fie ușor să alegi cerealele integrale oriunde mergi.” În centrul Copenhagăi, vedem logo-ul peste tot: pe pâine, cereale, paste, biscuiți, gustări etc.
Neess subliniază importanța colaborării. „Sănătatea publică nu poate fi îmbunătățită de un singur actor. Dar împreună putem reuși. Partenerii au foarte mare încredere unii în alții. Nu în toate țările se poate colabora cu guvernul. Nu este un proiect politic. Guvernele de stânga sau de dreapta au susținut deopotrivă parteneriatul”, spune Selberg.
„Parteneriatul nostru public/privat este ceva foarte danez și este foarte reușit. Majoritatea Europei se îndreaptă tot mai mult spre dreapta. Politicienii nu au voie să decidă ce pun oamenii în farfurie”, mai spune ea.
Pasul următor: planul de acțiune pentru o alimentație preponderent vegetală
Danemarca merge și mai departe: în octombrie 2023 a adoptat primul plan de acțiune din lume pentru alimentația pe bază de plante, un acord între fermieri, politicieni și ecologiști. Cerealele integrale joacă un rol esențial, sunt sățioase și necesită mult mai puține resurse decât carnea sau lactatele. „Au o amprentă de carbon mică”, spune Neess. „Doar 25% dintre danezi știu asta.”
Parteneriatul își extinde acum mesajul la nivel internațional: este implicat într-un proiect finanțat de fundația Rockefeller pentru creșterea consumului în Africa, are colaborări în Germania, Japonia și Suedia. Iar luna aceasta a avut loc în Germania Summitul Internațional pentru Cereale Integrale, care a pledat pentru înlocuirea cerealelor rafinate.
Cum pot urma și alte țări modelul danez? Prin politica pașilor mici, spune Neess. „Industria alimentară să crească treptat proporția de făină integrală. Acasă, poți face o prăjitură cu 25% făină integrală fără să-ți dai seama. Sau o lasagna cu paste 50% cereale integrale.”
În ultima mea zi la Copenhaga, iau micul dejun la hotel. Alegerea e ușoară: ovăz cu fructe, pâine prăjită de secară cu hummus, o prăjitură integrală. Mă satură pentru o dimineață lungă dedicată explorării și, așa cum promitea Neess, au un gust grozav.
