Masa de Paște fără excese alimentare / Ce combinații să eviți, mai ales dacă ai miel în meniu / Medicul Alis Grasu: „Pentru toate trebuie să existe moderație și cumpătare”

Ciorba de miel, friptura de miel, drob, ouă vopsite, cozonac și pască sunt doar câteva din preparatele care se vor afla pe mesele românilor de Paște. Pentru a te bucura de sărbători fără probleme de sănătate, este nevoie de cumpătare și moderație, spune medicul Alis Grasu, manager General al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), pentru G4Food.ro.

Românii sărbătoresc Paștele cu cele mai alese bucate, stropite cu alcool și încheiate cu un desert. Pentru a evita excesele alimentare și problemele de sănătate pentru care ar putea fi nevoie de intervenția medicilor în aceste zile este recomandat să țineți cont de mai multe sfaturi ale specialiștilor. Mâncați porții mici, evitați combinațiile grele precum carnea de miel cu făinoase sau mămăligă, hidratați-vă, limitați consumul de alcool și faceți plimbări ușoare după mese.

Medicul Alis Grasu a transmis câteva recomandări pentru a gestiona perioada Paște fără probleme de sănătate.

„În primul rând, masa principală de Paște trebuie să dureze mai mult timp. Nu vom consuma toate produsele, din toate produsele, la aceeași masă. Va trebui ca felul principal să aibă doar o treime friptură, mai ales că se folosește, se gătește foarte mult carnea de miel în această perioadă, deci va trebui doar o treime să fie carne, și două treimi să fie salată, garnituri care să nu fie făinoase, deci nu piureuri, în principiu legume, soteuri de legume, sote de broccoli. Sunt foarte bine tolerate de tubul digestiv și merg foarte bine asezonate cu friptura de miel”, a spus medicul.

Când mâncăm cozonac și pască de Paște

Alis Grasu mai face recomandări și în ce privește dulciurile, mai ales că acestea se află din belșug pe masa de sărbători.

„Dulciurile, care sunt foarte sățioase și foarte gustoase de altfel, vor fi consumate la o oră, două după masa principală, chiar peste două ore, undeva la ora cinci după -amiază. Pentru că este o mini-vacanță, deci sunt două zile, trei zile, chiar când se vor consuma aceste preparate, care sunt adevărate bombe calorice, va trebui ca ele să fie consumate în cantități moderate. Și atenție și la consumul de alcool. Preparatele nu vor fi stropite din belșug cu alcool. Pentru toate trebuie să existe moderație și cumpătare”, a declarat Alis Grasu, Manager General, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), pentru G4Food.ro.

Citește și: Românii petrec Paștele anul acesta mai mult acasă și cu mai multă prudență financiară / Tot mai mulți reduc cheltuielile și renunță la cadouri, iar mai mult de jumătate spun că vor pune mai puțină mâncare pe masă

Ce combinații să evite românii la masa de Paște

Pe cât sunt de gustoase, pe atât de greu de digerat pot fi preparatele de Paşte dacă le consumați haotic. Aşa se explică de ce după această masă festivă multe persoane se simt obosite, au o senzaţie de balonare, au arsuri gastrice, stări de greaţă, dureri de cap şi probleme de tranzit intestinal.

Problema nu este neapărat mâncarea în sine, ci combinația nepotrivită de alimente, cantitatea mare. De exemplu, mesele bogate în grăsimi (carne de miel, ouă, maioneză, prăjituri) solicită intens ficatul și pancreasul.

”Românii ar trebui să evite combinațiile de carne de miel cu paste făinoase, cu mămăligă, cu cartofi. În general sunt legumele care sunt mai ușor de tolerat, respectiv conopidă, broccoli, varza de Bruxelles, varza proaspătă, ardeiul, roșia”, spune medicul Alis Grasu.

În legătură cu cantitatea de ouă roții pe care le putem consuma în siguranță, medicul a făcut, de asemenea, precizări. „Nici aici nu trebuie abuzat, maximum trei ouă pe zi, și deja am fost foarte tolerantă când am spus acest lucru”, avertizează Alis Grasu.

Cele mai frecvente probleme 

Întotdeauna, în preajma sărbătorilor importante din an, Serviciul de Ambulanță primește o mulțime de solicitări pentru a interveni. „Populația cheamă ambulanța pentru toate motivele de solicitare, ca și în perioadele obișnuite, de la urgența majoră, de cod roșu, aceea în care viața este pusă în pericol. Vorbesc de infarctul miocardic, de edemul pulmonar, de accidentul vascular cerebral, de traumatisme majore, până la febră și probleme digestive, chiar când ele sunt minore, pentru că serviciul de ambulanță lucrează 24 de ore din 24 și în aceste zile este imposibil să ajungă la medicii de familie”, mai spune Alis Grasu.