Provizii pentru zile negre: Crește tendința de stocare a alimentelor în Europa / „Vedem clar că majoritatea comenzilor vin de la consumatori și companii din orașele mari”

Perturbările din comerț, schimbările climatice și conflictele din lume au reaprins interesul europenilor pentru asigurarea unor rezerve de alimente și medicamente în caz de urgență, notează Euronews.

E.R., un rezident tipic al Bruxelles-ului, cu un nivel ridicat de educație, familie și un loc de muncă stabil, a început să stocheze alimente și medicamente acasă, îngrijorat de instabilitatea actuală.

„Pentru că nu știi niciodată”, a declarat el. „Vreau să ajung la un stoc pentru 72 de ore, dar, vă rog, să nu-mi dați numele în articol”, a spus el, pentru Euractiv.

Această practică nu este neobișnuită în zonele rurale, unde accesul la magazine poate fi dificil, și este larg răspândită în Europa de Est, unde generații întregi au trăit lipsurile din perioada sovietică, precum și în Finlanda, alertată de o posibilă agresiune rusească. Totuși, într-un oraș european cu supermarketuri mereu pline, tendința de a face rezerve este o noutate.

Creștere marginală a stocării alimentelor

„Am observat o creștere marginală a stocării alimentelor în Europa de anul trecut”, a declarat Christopher Hegadorn, profesor asistent de politici alimentare globale la Sciences Po și organizator principal al inițiativei Food Alert, care analizează politicile de siguranță alimentară.

Companiile care vând produse pentru situații de urgență confirmă această tendință.

„Observăm clar o creștere a achizițiilor de alimente pentru pregătirea în caz de urgență”, a spus Magnus Karlsson, reprezentant al General Prepper, unul dintre cei mai mari retaileri europeni de produse pentru supraviețuire. „Vedem clar că majoritatea comenzilor vin de la consumatori și companii din orașele mari”.

Chiar dacă mai mulți oameni fac provizii, puțini sunt dispuși să vorbească despre acest subiect. „Oamenii vor râde de mine”, a explicat E.R., justificând de ce preferă să rămână anonim.

Diferența dintre stocare și cumpărarea în panică

Media a fost foarte critică față de fenomenul de stocare în timpul pandemiei, ceea ce creează un sentiment de vinovăție în rândul celor care practică această strategie, explică Bethany Benker, lector senior în sociologie la Universitatea West England. Ea subliniază însă că trebuie făcută o diferență între stocare, care presupune planificare pe termen lung și reziliență, și cumpărăturile în panică, care sunt „impulsive și iraționale.”

Țările europene și politicile privind rezervele alimentare

Diverse state europene au recomandări oficiale pentru cetățeni privind crearea unor rezerve de alimente pentru situații de urgență.

În Finlanda, Danemarca, Germania și Franța, guvernele recomandă ca fiecare gospodărie să aibă provizii pentru cel puțin 72 de ore. În Suedia, o broșură guvernamentală îndeamnă cetățenii să aibă rezerve de alimente neperisabile, conserve, produse bogate în proteine și grăsimi, băuturi și produse pentru copii. În Olanda, autoritățile recomandă stocuri pentru 48 de ore, dar ministrul Justiției, David van Weel, a sugerat recent extinderea acestui interval la 72 de ore.

Alte țări au obiective mai ambițioase: Elveția recomandă rezerve pentru șapte zile, iar Polonia, având frontieră comună cu Ucraina, sugerează provizii pentru 10 zile.

China, campioana stocării

Departe de Europa, China a intensificat politicile de stocare a alimentelor, în special ca reacție la războiul tarifar declanșat de fostul președinte american Donald Trump.

„Peste jumătate din rezervele mondiale de porumb, orez și grâu se află în China”, explică Yari Vecchio, cercetător în economie agricolă și alimentară la Universitatea din Bologna. Estimările sugerează că Beijingul va investi 20 de miliarde de dolari în acest an pentru creșterea rezervelor de materii prime, demonstrând astfel reziliența țării în fața politicilor comerciale americane și reducând dependența de importuri.

Se conturează o strategie unitară la nivelul UE?

La nivel european, nu există încă o strategie comună privind rezervele de alimente. După pandemia de COVID-19, Comisia Europeană a creat Mecanismul European de Pregătire și Răspuns la Crizele de Securitate Alimentară, menit să monitorizeze siguranța alimentară și să ofere recomandări pentru gestionarea crizelor.

Raportul fostului președinte finlandez Sauli Niinistö din 2023 propune o „Strategie cuprinzătoare de stocare la nivelul UE” pentru a coordona rezervele publice și private de alimente și alte resurse esențiale.

Un raport al Comitetului European al Regiunilor, aprobat recent, subliniază că „crearea unor rezerve agricole strategice la nivelul UE ar putea asigura disponibilitatea alimentelor în perioade de criză severă, contribuind la stabilizarea prețurilor și a stocurilor de urgență.”

Comisia Europeană urmează să adopte în două săptămâni o strategie privind pregătirea pentru crize, iar stocarea alimentelor ar putea face parte din acest plan