Consumul de soia, cacao și cafea în Franța provoacă distrugerea a aproape 137.000 de hectare de pădure în zonele lor de producție de pe alte continente. Un raport în premieră mondială evaluează „amprenta forestieră” națională

Consumul de soia, cacao sau cafea în Franța provoacă în fiecare an distrugerea a aproape 137.000 de hectare de pădure în străinătate, în zonele lor de producție. Pentru prima dată, un raport publicat de organizația neguvernamentală Envol vert cuantifică suprafața de pădure distrusă în străinătate din cauza consumului pe teritoriul național. Cu alte cuvinte, cât îi afectează pe alții ceea ce mâncăm noi. Cele mai devastatoare, de departe, dintre toate cele trei mari tipuri de culturi, sunt importurile de soia pentru hrana animalelor, relatează Le Figaro.

La fiecare trei minute, echivalentul unui teren de fotbal este defrișat pentru producția de materii prime agricole importate în Franța. Soia, cacao, cafeaua și cauciucul sunt produse în străinătate, în principal în Brazilia sau în Coasta de Fildeș, unde pădurile sunt înlocuite cu culturi agricole. În total, 137.848 de hectare de arbori sunt tăiați în fiecare an doar pentru consumul din Franța. Aceste date corespund „amprentei forestiere” a țării, publicate într-un raport difuzat pe 14 octombrie de asociația Envol vert.

Pentru a obține aceste rezultate, organizația, activă în domeniul protejării biodiversității, a folosit o metodologie elaborată de Comitetul științific și tehnic pentru păduri, un grup care reunește experți și autorități publice. Pentru fiecare materie primă consumată în Franța, suprafața necesară producerii este înmulțită cu rata de degradare asociată fiecărei țări producătoare.
„Este pentru prima dată când amprenta forestieră a unei țări este calculată”, subliniază Marion Duffieux, coordonatoare Envol vert pentru Franța.

Regulamentul european privind defrișarea și degradarea pădurilor, amânat cu un an

Conform raportului, principala materie responsabilă de această defrișare este soia. Această cultură reprezintă 44,4% din amprenta forestieră franceză, în special din cauza degradării cauzate în Brazilia, dar și în Argentina, Statele Unite și India. „Soia importată este destinată hranei animalelor și nu consumului uman”, precizează Marion Duffieux.

După ea, vin culturile de cacao, responsabile pentru 31,1% din defrișarea importată. Au fost calculate și contribuțiile cauciucului (7%), cafelei (6%), uleiului de palmier (2,4%) și pielii (2,4%).

Cele șapte materii analizate în raport corespund celor vizate de Regulamentul european privind defrișarea și degradarea pădurilor (RDUE). Acest text urmărește interzicerea comercializării în Europa a acestor produse dacă provin din terenuri defrișate după decembrie 2020. Documentul ar fi trebuit să intre în vigoare în septembrie 2025 dar a fost amânat cu un an, până la sfârșitul lui 2026, spre marea nemulțumire a asociațiilor de protecție a mediului.

„Această amânare înseamnă încă un an în care întreprinderile vor putea importa produse provenite din defrișare fără controale și posibile sancțiuni”, regretă Baptiste Vicard, responsabil de advocacy la Envol vert. Franța a fost „destul de activă” în promovarea RDUE la nivel european, „dar nu mai este cazul acum”, afirmă el.

Nici Franța nu și-a respectat propriile angajamente

Dacă, din punct de vedere politic, aplicarea acestei legi este „esențială” în lupta împotriva defrișării pentru produse care merg apoi la export, din punct de vedere geopolitic situația este mai complexă, explică Philippe Ciais, director de cercetare la Laboratorul de Științe ale Climei și Mediului din Saclay.

„De obicei, Europa propune reglementări de mediu, iar Statele Unite protestează. Apoi, reglementări similare sunt adoptate și în SUA, iar aceste norme americane devin un standard în multe țări”, explică el. Totuși, cu Donald Trump la putere, Philippe Ciais „se îndoiește că Statele Unite vor urma exemplul Europei și vor lua măsuri de reglementare”.

Pentru Envol vert, aplicarea RDUE este una dintre condițiile principale pentru a pune capăt defrișării importate, chiar dacă acest regulament este departe de a fi perfect în viziunea ONG-ului. „RDUE nu ia în considerare anumite zone, deoarece consideră pădure doar spațiile cu arbori de peste 5 metri înălțime”, explică Marion Duffieux. „Astfel, ecosisteme precum Cerrado, din Brazilia — o uriașă zonă de producție a soiei — sunt ignorate.”

În 2018, Franța a fost prima țară din lume care a adoptat o strategie națională de luptă împotriva defrișării importate (SNDI), cu obiectivul de zero defrișare în țările de origine până în 2030. „Prin adoptarea acestei strategii, Franța s-a angajat să măsoare nivelul defrișării importate. Dar astăzi nu o face”, denunță Marion Duffieux. Primul calcul a fost realizat de Envol vert, însă ONG-ul speră ca, în anii următori, statul să se angajeze să măsoare singur evoluția impactului Franței, an de an.