DOCUMENT | Condiționalitatea socială, o bombă cu ceas pentru agricultura din România: Începând de anul acesta fermierii riscă să piardă subvențiile agricole dacă nu respectă cerințele privind angajații, inclusiv zilierii

Începând de la 1 ianuarie 2025, fermierii din statele membre ale Uniunii Europene riscă să piardă parțial sau integral subvențiile agricole acordate de la bugetul european dacă nu respectă condiționalitatea socială, un set de cerințe privitoare la relațiile de muncă, la securitatea și sănătatea angajaților, inclusiv a zilierilor.

Aceste cerințe sunt deja în vigoare, în legislația muncii, de mai mulți ani, noutatea constă în faptul că în cazul nerespectării acestora, pe lângă sancțiunile aferente, fermierii pierd parțial sau parțial subvențiile agricole. Este vorba așadar de o sancțiune în plus și încă una mai usturătoare. 

Bomba cu ceas constă în faptul că mulți beneficiari de subvenții europene tratează cu relaxare chestiunile privind muncitorii pe care-i folosesc în ferme. Or, de aici înainte, neregulile sociale și de încadrare în muncă atrag pierderea subvențiilor agricole. 

Inspecția Muncii care identifică aceste nereguli le comunică Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, care va lua decizia sancționării administrative a beneficiarului în cauză.

Exemple de cerințe pentru fermieri

De pildă, domeniul „Încadrare în muncă” vizeaza legislația aplicabilă pentru transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, cu următoarele cerințe obligatorii prezentate succint :

 Condiţiile de muncă sunt comunicate în scris angajaților („contract de muncă”) ;

• asigurarea faptului că încadrarea în muncă în sectorul agricol se face prin contract de muncă care cuprinde clauzele esențiale ale acestuia ;
• contractul de muncă este transmis angajatului în primele şapte zile de activitate;
• modificările raportului de muncă sunt comunicate sub formă de documente;
•  perioada de probă ;
•  condiţii privind minima previzibilitate a muncii ;
•  formare obligatorie.

Totodată, domeniul „Sănătate și securitate – Măsuri de încurajare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor” vizează următoarele cerințe specifice prezentate succint:

• fermierul, în calitate de angajator, trebuie să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
• fermierul, în calitate de angajator trebuie să ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii, inclusiv prevenirea riscurilor şi asigurarea informării şi formării;
• servicii de protecţie şi prevenire: fermierul, în calitate de angajator trebuie să desemneze unul sau mai mulți lucrători pentru a se ocupa de activităţile de sănătate şi securitate sau să contracteze un serviciu extern competent;
• angajatorul ia măsuri de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
•  fermierul, în calitate de angajator, trebuie să asigure evaluarea riscurilor, măsurile şi echipamentele de protecţie, înregistrarea şi raportarea accidentelor de muncă ;
•  informarea lucrătorilor privind riscurile pentru securitate şi sănătate şi măsurile de protecţie şi prevenire;
•  consultarea şi participarea lucrătorilor la discuţiile privind toate chestiunile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;
• angajatorul se asigură că lucrătorii beneficiază de formare adecvată privind securitatea şi sănătatea.

Cadrul legislativ 

Condiționalitatea socială a fost introdusă în Regulamentul UE 2115/2021, în baza căruia sunt acordate plățile directe fermierilor din statele membre în perioada 2023 – 2027.

La articolul 14, este stipulat că ”Statele membre indică în planurile lor strategice PAC că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe ( … ) sunt supuși unei sancțiuni administrative dacă nu îndeplinesc cerințele legate de condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile sau nu respectă obligațiile angajatorului ( … )”.

Toate obligațiile vizate de condiționalitatea socială se regăsesc în Codul Muncii, în Legea nr. 319/2006 și în HG nr. 1146/2006  privind sănătatea și securitatea în muncă, aceastea nefiind cerințe suplimentare sau nou introduse pe care fermierii trebuie să le îndeplinească.

Din 2025, nerespectarea obligațiilor din legislație deja în vigoare antrenează sancțiuni administrative în ce privește încasarea subvențiilor agricole. 

De ce a decis Uniunea Europeană aceste sancțiuni?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe site-ul propriu în 23 ianuarie 2025 la rubrica Transparență decizională / Proiecte de acte normative un Ghidul fermierului privind condiționalitatea socială, document cu caracter consultativ.

În introducere este explicat că sintagma condiționalitate socială ”se referă la condiționarea plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din PIlonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii și sănătății și securității în muncă. 

Acest concept este utilizat pentru a asigura că fondurile europene nu sunt alocate unor beneficiari care nu respectă standardele minime de protecție socială, de muncă și de sănătate și securitate în muncă. În acest sens, condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC (PS) 2023-2027 respectă normele sociale și de drepturi ale omului, asigurându-se că nu există abuzuri sau exploatare a muncitorilor.

Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector.

PAC 2023-2027 prevede necesitatea conformării cu principalele elemente ale sustenabilității sociale în activitatea agricolă, introducând, pentru prima dată, condiționarea subvențiilor din fonduri europene de respectarea de către fermieri a standardelor de bază privind condițiile de muncă și de încadrare în muncă pentru lucrătorii agricoli și securitatea și sănătatea în muncă, care să ofere lucrătorilor agricoli, inclusiv celor sezonieri, garanții privind respectarea condițiilor de cazare, de muncă, a salariului minim și accesul la asistență medicală, în conformitate cu standardele legislației europene (condiționalitatea socială)”.

Cine face controlul

Mai departe, fermierii sunt informați că ”Mecanismul condiționalității sociale se bazează pe cadrul legal și administrativ existent la nivel național de asigurare a respectării normelor și activităților întreprinse de autoritățile sau organismele competente de aplicare a legii responsabile pentru efectuarea controalelor privind condițiile de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, respectiv de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) și Inspecția Muncii (IM).

În vederea implementării mecanismului condiționalității sociale, APIA, autoritatea responsabilă de gestionarea și controlul intervențiilor PS, colaborează cu Inspecția Muncii (IM) pentru stabilirea cadrului administrativ și procedural privind colaborarea instituțională, cu respectarea autonomiei și specificității sistemului național aplicabil în legislația specifică care reglementează condițiile de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă.

Neîndeplinirea de către fermieri a normelor privind condiţionalitatea socială prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 2021/2115, conduce la aplicarea unei sancțiuni administrative prin reducerea plăţilor sau excluderea de la întregul cuantum al plăților care au fost acordate sau urmează să fie acordate acestora, având în vedere gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și caracterul deliberat al neconformității constatate. Pentru stabilirea acestor sancțiuni, APIA se bazează exclusiv pe controalele desfășurate în mod autonom de către Inspecția Muncii, conform legislației specifice şi a propriilor norme și proceduri”.

Ce subvenții pot fi pierdute 

Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României, și cu prevederile legislației naționale, respectiv:

•   plăţile directe decuplate:

–        sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) – PD-01;

–        sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) – PD-02;

–        sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) – PD-03;

–        schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) – PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28;

•   plățile directe cuplate:

–        sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal – PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;

–        sprijin cuplat pentru venit în zootehnie – PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25;

•   plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:

–        măsura 10 – Agromediu şi climă din PNDR 2014-2020, Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu, denumită în continuare „măsura 10”;

–        măsura 11 – Agricultură ecologică, submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, denumită în continuare „măsura 11”;

–        intervenția DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-01”;

–        intervenția DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-02”;

–        intervenția DR-03 – Agro-mediu și climă – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-03”;

–        intervenția DR-04 – Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-04”;

–        intervenția DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-05”;

–        intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;

–        intervenția DR-07 – Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;

–        intervenția DR-08 – Împăduriri – întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurit din PS 2023-2027;

–        intervenția DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-09”;

–        intervenţia DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenţia DR-10”;

intervenția DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027, denumită în continuare „intervenția DR-11”.

Criterii pentru sancționare

Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:

• amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură sau dacă este limitată la exploataţia respectivă.
• gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză.
• persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile.

Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani calendaristici consecutivi.

Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).

Citește mai jos documentul integral publicat spre consultare pe site-ul madr.ro.