Colesterolul este o substanță lipidică necesară organismului uman. Corpul nostru are nevoie de această grăsime pentru a construi celule și a produce vitamine și alți hormoni. Dar când e prea mult colesterol în organism, apar probleme de sănătate. Rezultatele studiului pilot observațional, Colesterol Alert, realizat de Endo Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine, arată că peste o treime (36,6%) dintre persoanele testate nu știau că suferă de dislipidemie.
Cele două tipuri de colesterol la care fac referire medicii sunt: colesterolul cu lipoproteine cu densitate joasă (LDL), cunoscut ca sub numele de colesterol rău și colesterolul cu lipoproteine de înaltă densitate (HDL), tipul bun de colesterol. Colesterolul provine din două surse: pe de o parte ficatul produce colesterolul de care are nevoie organismul uman, pe de altă parte o serie de alimente, în special de origine animală, precum carnea și produsele lactate, conțin colesterol.
Însă aceleași alimente pot fi, de asemenea, bogate în grăsimi saturate și trans. Aceste grăsimi pot crește nivelul de colesterol din organism.
Asociația Americană a Inimii (AHA) atrage atenția asupra uleiurilor tropicale, cum ar fi uleiul de palmier și uleiul de cocos, care conțin grăsimi saturate ce pot crește LDL colesterol. Aceste uleiuri se găsesc adesea în produsele de panificație.
Colesterolul ridicat peste limitele admise contribuie la un risc mai mare de a face boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, ateroscleroză.
„Ne preocupă colesterolul și răul pe care îl face arterelor noastre pentru că aproape jumătate din decese sunt de cauză cardiovasculară și asta în toată lumea. Și nu doar arterele coronare sau arterele cerebrale sunt cele care sunt implicate atunci când vorbim de colesterol mare. Colesterolul se depune pe orice arteră și așa ajunge pacientul la amputații. Am pacient tânăr care a făcut din cauza depunerilor de colesterol în organism necroză de cap femural. A trebuit să-i punem proteze bilaterale de șold. Pacienții fac ateroscleroză, infarct miocardic, accident vascular”, a semnalat dr. Daniela Baltă, medic de familie București, unul din cei patru medici implicați în campania Colesterol Alert și în studiul pilot, efectuat în două orașe din țară, București și Constanța, la peste 200 de pacienți.
Două treimi din pacienți se știau cu dislipidemie, 11% nu se tratau
Dislipidemia reprezintă alterarea metabolismului grăsimilor, a lipidelor, în organism și se evidențiază prin câteva analize din sânge, respectiv colesterolul total care este crescut, LDL colesterol care este crescut, HDL-colesterol care este scăzut și trigliceridele care au o valoare crescută. În cadrul campaniei educaționale Colesterol Alert, doi medici de familie din București și doi medici diabetologi din Constanța au testat gratuit primii pacienți care s-au prezentat la cabinete cu vârsta de peste 18 ani, în mare majoritate femei (61%), cu preponderență din mediul urban. Medicii au efectuat teste rapide ale glicemiei, colesterolului total, trigliceridelor, HDL și LDL colesterol, toate cu același tip de aparat și au interpretat datele obținute la cei peste 200 de pacienți.
Iată câteva dintre rezultatele studiului:
- 36,6% dintre pacienți nu se știau cu dislipidemie anterior studiului.
- 63,4 % se știau cu dislipidemie, dar cu toate că știau că au această problemă, 11,7% dintre ei nu luau tratament
- 57% dintre pacienți au obezitate, dintre aceștia 20% dintre ei aveau obezitate de grad trei, obezitate morbidă.
„Este important să depistăm dislipidemia pentru că sunt foarte mulți pacienți nediagnosticați, sunt foarte mulți pacienți subtratați din păcate și asta înseamnă riscuri cardiovasculare crescute”, a subliniat dr. Baltă.
Românii din sud-est stau cel mai prost la colesterol
Un program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular „Totul pentru inima ta” a prezentat, la finalul lui 2023, profilul lipidic pe regiunile României. 146 157 pacienți au beneficiat de examene complete de screening, stabilindu-li-se gradul de risc pentru boli cardiovasculare, dintre aceștia 64,57% aveau valori crescute ale colesterolului, iar 36,64 % obezitate. Sud-estul României, vestul țării și sud-vestul Olteniei sunt pe primele locuri la valorile colesterolului total, depășind 210 ml/dl, media în România fiind de 208 ml/dl. Dr. Daniela Baltă a comparat rezultatele acestui studiu cu cele obținute în campania Colesterol Alert.
Citește și: Consumul de guava poate ajuta la scăderea colesterolului ridicat
„Media la pacienții mei din cabinet pentru LDL a fost undeva la 113. […] Foarte interesant, cine stă cel mai bine la dislipidemie? Bucureștiul are colesterolul cel mai mic, 197. Cine stă cel mai rău? Printre altele, sud-estul. Ce am făcut noi aici, în studiul Colesterol Alert, la București și Constanța arată care este realitatea în România. Stăm rău cu depistarea dislipidemiei, stăm rău cu tratarea acesteia. De ce ar fi important s-o tratăm? Pentru că scăderea LDL colesterol cu un milimol, un milimol înseamnă 38mg/dl, ar duce la scăderea riscului unei persoane să facă un infarct cu 23% și scăderea evenimentelor cardiovasculare majore cu 21%. Deci, e foarte important să depistăm, să tratăm și putem face ceva împreună medicii cu pacienții, pentru că de unul singur doctorul nu are ce să facă”, a precizat medicul.
Cum puteți afla dacă aveți dislipidemie
Medicii implicați în campania Colesterol Alert susțin că dislipidemia nu doare, nu deranjează, dar afectează în timp întregul organism. Pentru a fi diagnosticat cât mai devreme este important să vă verificați colesterolul pentru a vă asigura că se află în parametri normali și să adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată, să eliminați consumul de tutun și să mențineți o greutate corporală normală.
Valorile normale ale colesterolului variază în funcție de vârstă, sex, factori de risc și alte probleme de sănătate. În ceea ce privește nivelul total de colesterol din sânge nu trebuie să depășească valoarea de 200 mg/dl, HDL trebuie să aibă o valoare mai mare de 60 mg/dl, iar LDL trebuie să fie mai mic de 100 mg/dl. Toate valorile sunt interpretate de medici în funcție și fiecare persoană în parte.
Surse: Heart.org, Institutul Național de Sănătate Publică
