foto: dreamstime.com@Davide Bonaldo
Am intrat deja în perioada Carnavalului în lumea catolică, care culminează în fiecare zi cu cunoscuta sărbătoare mardi gras, care echivalează cu lasatul secului în cultura ortodoxă și marchează începutul postului Paștelui. Originile Carnavalului vin din lumea Imperiului Roman, fiind una dintre numeroasele sărbători preluate de lumea catolică din traditiile precreștine.
Poate părea surprinzător, dată fiind tradiția gastronomică imporantă, dar desertul tradițional al Carnavalului în Italia îl reprezintă gogoșile. În fond, de ce nu, sunt un preparat rapid, ușor de făcut și de cine nu e tocmai expert în ale gătitului, economice, ideale de consumat ca street food.
Nu vorbim de acele donuts de inspirație anglosaxonă, preparate din aluat dospit. E vorba de acele gogoși mici, mai mult sau mai puțin sferice, din aluat rapid, cu praf de copt, dintr-o compoziție care se ia cu lingurița. Și preparate, în linii mari, din făină, ouă, lapte, ulei, zahăr.
E greu de ales din extrem de numeroasele variante de fritelle pe care le practică italienii, fiecare loc cu tradiția lui. Există, însă, o variantă cu ricotta și mere în compoziție, care, spre deosebire, de cele obișnuite, au și un procent mai mare de proteine, prin prezenta brânzei ricotta, dar și de fibre și micronutrienți, prin prezența merelor. Iată mai jos una dintre rețetele tradiționale ale acestui desert simplu și care nu necesită cuptor. Iar ca alternativă, putem înlocui ricotta cu brânză de vaci proaspătă.
Ingrediente
2 mere
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
300 g ricotta/brânză de vaci
200 g făină de panificație
2 ouă
50 g zahăr
2 g sare
10 g praf de copt
aromă de vanilie
ulei de floarea soarelui, pentru prăjit
Procedeu
Într-un bol de lucru, amestecăm făina cu zahărul, sarea, zahărul vanilat, praful de copt, ricotta, ouăle și extractul de vanilie.
Omogenizăm bine amestecul, să fie cât mai uniform.
Curățăm merele de coajă și le tăiem cubulețe mici, cu latura de maxim 1 cm.
Adaugăm merele tăiate astfel în aluat și amestecăm bine.
Luăm aluatul cu ajutorul unei linguri unse cu puțin ulei și începem să le prăjim, în manieră obișnuită. Ideal este ca uleiul să nu depășească 180 de grade, pentru a evita formarea acroleinei – există termometre de bucătărie în comerț la un preț aproape derizoriu, merită.
Prăjim gogoșile până devin aurii, fără să ajungă prea închise la culoare, apoi le scoatem cu o spumieră și le așazăm pe hârtie absorbantă pentru a elimina excesul de ulei.
Se servesc așa calde, presărate cu zahăr pudră.
Carnavalul de la Veneția și meseria de prăjitor de gogoși
Dintre toate versiunile italiene de fritelle/gogoși, de departe cele mai renumite sunt cele venețiene, numite în dialect fritole. Sunt prin definiție un simbol al Carnavalului, iar când spui carnaval în Italia spui întâi Veneția, și abia apoi toate celelalte. E suficient să ne gândim la măștile venețiene, născute o dată cu această sărbătoare.
Au intrat, de câțiva ani, pe lista produselor tradiționale italiene (PAT) și prevăd în compoziție, în varianta tradițională, stafide și muguri de pin, pe lângă făină, lapte, ouă și zahăr. Mai nou, se prepară în mult mai multe variante, chiar umplute cu diferite creme, iar unele localuri care deservesc turiștii le propun în tot timpul anului.
Tradiția acestui desert vine de departe din istorie, e ceva mai nouă decât carnavalul dar are, oricum, secole de istorie în spate. Face parte, de facto, din patrimoniul cultural al fostei republici din Lagună. Ca un detaliu care dă măsura importanței sărbătorii și a desertului ei specific, a existat, începând de pe la 1600, o corporație profesională, așa zișii fritoleri: în număr de 70, purtau un echipament specific pentru a fi recunoscuți ușor și transmiteau secretele meseriei din tată în fiu. Nu era o meserie exclusiv masculină, fiind practicată și de femei, și aveau cu toții un setting, am spune astăzi, caracteristic: așa ziseel campielli, un fel de banc mare de lemn unde preparau compoziția la vedere și apoi prăjeau în ulei ale lor fritole pe măsură ce le vindeau pe cele precedente, pentru a le oferi mereu calde.
