Sursa foto: Dreamstime
Cetoza este un proces metabolic în care organismul, ca urmare a reducerii semnificative a carbohidraților din dietă, își schimbă principala sursă de energie, de la glucoză la grăsimi.
În ultimii ani, cetoza a devenit un subiect intens discutat, în special datorită popularității dietelor ketogenice care promit pierdere rapidă și susținută în greutate. Totuși, deși cetoza are baze științifice solide, această tendință a generat atât entuziasm, cât și controverse. În continuare, vom explora ce reprezintă cetoza, efectele acesteia asupra sănătății și beneficiile, dar și riscurile asociate.
Ce este cetoza?
Cetoza este un proces metabolic în care, în lipsa unei cantități suficiente de carbohidrați, organismul începe să descompună grăsimile depozitate, transformându-le în acizi grași și apoi în molecule numite „corpuri cetonice.” Acestea devin sursa principală de energie, care alimentează creierul, mușchii și alte organe vitale.
Cetoza poate fi indusă în mod natural în perioadele de post alimentar sau printr-o dietă bogată în grăsimi, moderată în proteine și foarte scăzută în carbohidrați, cunoscută drept dietă ketogenică. Această stare metabolică este naturală și apare frecvent în timpul înfometării sau al postului prelungit. Dieta ketogenică își propune să prelungească această stare, fiind dovedită ca eficientă în unele cazuri pentru pierderea în greutate sau gestionarea anumitor boli.
Istoria și utilizările medicale ale cetozei
Cetoza nu este o tendință modernă. În anii 1920, aceasta era utilizată ca tratament pentru epilepsia rezistentă la medicamente, în special la copii. Dieta ketogenică a demonstrat reducerea frecvenței și severității crizelor epileptice, deschizând drumul către utilizarea sa în alte domenii, cum ar fi: diabetul de tip 2, prin gestionarea glicemiei și îmbunătățirea sensibilității la insulină; bolile neurodegenerative, deoarece anumite studii sugerează efecte pozitive asupra bolii Alzheimer și Parkinson și chiar anumite tipuri de cancer: unele cercetări au explorat dieta ketogenică ca metodă complementară în tratamentele oncologice.
Totuși, în ultimii ani, utilizarea sa pentru pierderea în greutate a devenit principalul motiv pentru popularitatea cetozei. Dieta ketogenică este acum una dintre cele mai căutate abordări în nutriție și fitness.
Cum funcționează dieta ketogenică?
Dieta ketogenică presupune o distribuție specifică a macronutrienților:
- 70-75% grăsimi,
- 20-25% proteine,
- sub 10% carbohidrați.
Această compoziție forțează organismul să epuizeze rezervele de glucoză, inducând astfel starea de cetoza.
Alimentele recomandate în dieta ketogenică sunt carnea, peștele, ouăle, brânzeturile, uleiurile, precum și legumele cu conținut scăzut de carbohidrați (ex. spanac, broccoli, varză kale).
Alimentele de evitat, evident cele cu carbohidrați: pâinea, pastele, fructele cu mult zahăr și cerealele.
Deși cetoza ajută la arderea grăsimilor pentru energie, tranziția către acest proces poate fi dificilă pentru unii oameni, aceștia experimentând ceea ce se numește „gripa ketogenică” (oboseală, dureri de cap, schimbări de dispoziție).
Beneficiile cetozei și ale dietei ketogenice sunt legate în primul rând de pierderea în greutate, dar și de alte aspecte, precum:
- Pierderea rapidă în greutate:
- La început, pierderea de greutate este accelerată datorită reducerii glicogenului și a apei asociate din organism.
- Pe termen lung, cetoza promovează arderea grăsimilor.
- Controlul apetitului:
- Corpul cetonic are un efect natural de suprimare a foamei.
- Îmbunătățirea sănătății metabolice:
- Creșterea sensibilității la insulină și reducerea nivelului de zahăr din sânge.
- Claritate mentală și energie:
- Corpul cetonic oferă o sursă stabilă de energie, reducând fluctuațiile cauzate de carbohidrați.
- Beneficii neurologice:
- Posibile îmbunătățiri în tulburările neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson.
Riscurile și efectele secundare ale cetozei includ:
- Gripa ketogenică:
- Simptome temporare precum oboseală, dureri de cap și iritabilitate, mai ales în primele zile.
- Dezechilibru nutrițional:
- Restricția unor alimente poate duce la deficit de vitamine, minerale și fibre.
- Stres asupra ficatului și rinichilor:
- Dieta bogată în grăsimi poate afecta funcția hepatică. Excesul de proteine poate solicita rinichii.
- Cetoacidoza:
- O complicație rară, dar periculoasă, mai ales la persoanele cu diabet de tip 1, în care nivelul cetonelor devine toxic.
- Efecte asupra colesterolului:
- Consumarea excesivă de grăsimi saturate poate crește riscul cardiovascular la anumite persoane.
Este cetoza potrivită pentru toți?
Cetoza nu este potrivită pentru toată lumea. Persoanele cu diabet de tip 1, probleme hepatice sau renale, femeile însărcinate sau cele cu antecedente de tulburări alimentare ar trebui să evite acest regim fără consultarea unui specialist.
Pentru cei care aleg să urmeze dieta ketogenică, este esențială planificarea atentă a meselor, monitorizarea stării de sănătate și, ideal, consultarea cu un nutriționist.
În concluzie, cetoza este un proces natural care poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate, inclusiv pierderea în greutate și îmbunătățirea funcției metabolice. Cu toate acestea, nu este lipsită de riscuri, iar abordarea trebuie să fie personalizată, bine informată și susținută de specialiști.
Dacă este adoptată corect, cetoza poate fi un instrument eficient pentru un stil de viață sănătos, însă succesul pe termen lung depinde de echilibru și sustenabilitate.
