Centrul privat de cercetare agricolă din Cioranca (Buzău) este ignorat și de autorități și de fermieri/ „Nu este suficient să colectăm date despre problemele fermierilor, trebuie să găsim și soluțiile, iar acest proces necesită timp și resurse financiare considerabile”

În județul Buzău, localitatea Cioranca, a fost inaugurat în 2023 cel mai modern centru de cercetare și inovare în nutriția agricolă din Europa Centrală și de Est, o investiție semnificativă realizată de compania Agro-Est Muntenia. Acest centru, considerat coloana vertebrală a Fabricii de formulare, fertilizanți și biostimulatori Agro-Est, este gestionat de o echipă de experți dedicați și pasionați de cercetare, relatează Opinia Buzău.

Mihai Răzvan Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, subliniază importanța controlului calității și a etichetării produselor: „Pentru noi, la Agro-Est Muntenia, controlul calității și eticheta unui produs sunt esențiale, deoarece fermierii primesc aici recomandările necesare privind aplicarea, depozitarea și compatibilitățile produselor. De aceea, în acest centru, ne asigurăm că fiecare informație de pe etichetă este testată riguros în laborator, astfel încât fermierii să beneficieze de produse verificate.”

Centrul face parte dintr-un amplu program de inovație al Agro-Est Muntenia, care include platforma digitală Clever Farm și noi tehnologii și produse, program distins în SUA cu Premiul de Inovație pentru Export. Totuși, în ciuda lipsei investițiilor statului în cercetare, nici mediul privat din România nu se arată mai receptiv. Deși schimbările climatice impun soluții urgente, mulți fermieri români nu sunt interesați să investească în cercetare. În contrast, fermierii bulgari, deși provin dintr-un sector agricol mai mic, înțeleg necesitatea investițiilor și colaborează activ cu centrul de cercetare Agro-Est Muntenia, beneficiind de infrastructura acestuia, finanțată cu 6 milioane de euro.

„Anul trecut am propus unui grup de asociații de fermieri un proiect de cercetare în valoare de 1 milion de euro, din care noi ne asumam cea mai mare parte, iar fermierii trebuiau să contribuie cu 200.000 de euro. Răspunsul lor a fost clar: nu vor să investească. În aceste condiții, am decis să mergem înainte pe cont propriu. Paradoxal, fermierii din Bulgaria au fost deschiși, nu doar că și-au asumat costurile, dar și-au dorit o integrare mai profundă în programul de cercetare. În România, ne plângem mereu de lipsa fondurilor, bugetelor și susținerii administrative”, a declarat Mihai Moraru în cadrul unei emisiuni tv.

Fondatorul Agro-Est Muntenia a explicat că acest centru de cercetare a fost conceput pentru a identifica factorii care limitează productivitatea fermierilor, în special în contextul schimbărilor climatice severe din ultimii cinci ani. Centrul deține cel mai modern laborator din Europa Centrală și de Est, specializat în studii privind solul, apa, nutriția plantelor, tratamente fitosanitare, îngrășăminte și irigații. În plus, cercetările vizează probleme emergente, precum infecțiile microbiene și virozele tot mai frecvente în culturile agricole.

Moraru atrage atenția că fermierii români sunt reticenți la cercetare, iar programele europene de cofinanțare se blochează atunci când aceștia trebuie să contribuie financiar. „Există inițiative europene care încurajează colaborarea dintre actori privați și institute de cercetare, dar finanțarea trebuie împărțită echitabil. Din păcate, mulți fermieri nu vor să aloce fonduri pentru astfel de proiecte.”

Deși marile companii multinaționale colaborează deja cu centrul de cercetare din Cioranca, structurile guvernamentale și private din România nu manifestă același interes. „Aceasta este singura investiție privată în cercetare agricolă realizată în ultimele decenii în România. Deși avem multinaționale puternice care ne solicită expertiza, statul și mediul privat românesc nu se implică în inițierea unor programe reale de cercetare. Nu este suficient să colectăm date despre problemele fermierilor, trebuie să găsim și soluțiile, iar acest proces necesită timp și resurse financiare considerabile”, a precizat Moraru.

„Ce ne oferă statul român? Nimic.” Moraru critică lipsa de sprijin guvernamental pentru cercetare și subliniază dificultățile întâmpinate de investitorii privați. „Am avut numeroase întâlniri cu autoritățile, indiferent de partidul aflat la guvernare, și am realizat că nu există interes real pentru cercetare. Statul nu oferă facilități financiare sau fiscale relevante. Există posibilitatea deducerii unor costuri din impozitul pe profit, dar birocrația excesivă face ca beneficiul final să fie minim. În plus, în România, dobânzile pentru finanțarea cercetării sunt extrem de ridicate, ajungând la aproape 9%, în timp ce în alte țări europene există granturi și subvenții pentru astfel de investiții.”

Moraru evidențiază și lipsa unei autorități naționale capabile să coordoneze programe de cercetare agricolă și să le evalueze eficient. „Nu avem o legislație actualizată în domeniu. Cercetarea agricolă nu înseamnă doar îmbunătățirea soiurilor de porumb sau floarea-soarelui, ci și studii avansate în microbiologie. Dacă ne uităm la cadrul legislativ românesc, vedem că acesta este depășit. Vom continua să importăm tehnologie mult timp dacă nu investim în inovație proprie.”

Fondatorul Agro-Est Muntenia atrage atenția că efectele lipsei unui program național de cercetare devin tot mai evidente: „În 2025, deja observăm scăderi semnificative în producția de grâu, porumb, legume și fructe. Avem nevoie urgentă de un program național de cercetare agricolă care să ofere soluții adaptate condițiilor din România.”