Sârbii se pergătesc de revelion FOTO Wikipedia
Mai multe restaurante din Timișoara vor organiza petreceri speciale cu ocazia Revelionul sârbesc, sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, după calendarul iulian. Sârbii vor desface şampaniile se la ora 1 noaptea (miezul nopţii în Serbia), când petrecăreţii îşi urează „Srecna Nova Godina!”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Masa de Anul Nou sârbesc este una bogată, menită să aducă belșug, sănătate și noroc în anul care începe. Un loc central îl ocupă carnea de porc, considerată simbol al prosperității. De obicei, se pregătesc fripturi la cuptor, coaste, cârnați sau celebrul pečenje, porc sau purcel rumenit lent. Alături se găsesc preparate afumate – slănină, șuncă sau cârnați de casă – nelipsite din bucătăria tradițională sârbească.
Un alt preparat emblematic este sarma, făcută din foi de varză murată umplute cu carne tocată și orez, fiartă îndelung.
La capitolul desert, sârbii preferă prăjituri de casă, precum plăcintele cu nucă sau mac, gibanica dulce, dar și cozonaci sau fursecuri. Totul este stropit din belșug cu rakija, băutura tradițională din prune sau caise, care însoțește fiecare toast.
Cozonacul de Sântul Vasile
Vasilica este un cozonac ritualic specific Revelionului sârbesc, cu o puternică încărcătură simbolică, întâlnit mai ales în comunitățile sârbești din Banat, Voivodina și estul Serbiei. Se preparată în ajunul zilei de Sfântul Vasile cel Mare (14 ianuarie), de altfel, numele vine chiar de la Sfântul Vasile (Sveti Vasilije), considerat protector al casei și al familiei.
Vasilica este, de regulă, un cozonac mare, rotund, făcut din aluat dospit, asemănător pâinii dulci. În funcție de zonă, poate fi simplă sau îmbogățită cu nucă, stafide, mac ori miere.
Rețetă tradițională
Sunt necesare: un kilogram de făină, o linguriță de sare, 100 grame de margarină și aproximativ 100 grame de unt. Se frământă un aluat elastic, care se împarte în șapte-opt bile. Fiecare bilă se întinde cu sucitorul într-o foaie subțire, de mărimea fundului vasului în care se va coace. Foile se ung cu un strat subțire de unt topit și se așază una peste alta. Turta se pune într-un vas de copt bine uns și presărat cu făină, apoi se coace în cuptorul preîncălzit la 200 de grade.
În Banat, vasilica este dulce, la fel ca cesnița de Crăciun, fiind unsă cu miere.
Un element esențial este moneda ascunsă în aluat. Cel care o găsește este considerat norocosul anului. După ce este coaptă, vasilica este dusă la biserică pentru a fi sfințită sau este binecuvântată acasă de capul familiei. Cozonacul se rupe sau se taie solemn, iar cel care găsește moneda este considerat „alesul” anului, cel care va avea noroc, sănătate și spor în toate.
În România trăiesc în jur de 14.000 de sârbi, dintre care jumătate în judetul Timiș. Alături de sârbi, sărbatoresc Crăciunul şi Revelionul după calendarul Iulian, şi etnicii ucrainieni, lipovenii ruşi şi armenii din Banat.
