Ce este „rasismul alimentar” și cum au ajuns doi studenți indieni să primească 200.000 de dolari, după un conflict pornit de la un cuptor cu microunde

spanac-congelat-mancare Foto: Dreamstime

Un incident aparent banal, legat de încălzirea unui prânz tradițional într-un cuptor cu microunde din campus, s-a transformat într-un proces pentru încălcarea drepturilor civile și s-a încheiat cu o despăgubire de 200.000 de dolari. Protagoniștii sunt doi studenți indieni care au acuzat o universitate din Statele Unite de „rasism alimentar”, un termen tot mai des folosit pentru a descrie discriminarea bazată pe obiceiuri culinare.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Aditya Prakash și logodnica sa, Urmi Bhattacheryya, au declarat pentru BBC că au dat în judecată University of Colorado Boulder după ce, în urma unui incident petrecut în toamna lui 2023, s-ar fi confruntat cu „microagresiuni și acțiuni de represalii”.

Totul a pornit de la un prânz încălzit la microunde. Prakash, doctorand la Departamentul de Antropologie, își încălzea palak paneer, un preparat foarte cunoscut din nordul Indiei, făcut din spanac pasat și paneer, considerat echivalentul indian al brânzei de vaci. Potrivit plângerii, un angajat al universității s-a opus folosirii cuptorului, invocând un miros „înțepător” și o regulă care ar fi interzis încălzirea alimentelor cu miros puternic. Prakash susține că regula nu era afișată nicăieri și că, atunci când a cerut clarificări, i s-a spus că sandvișurile sunt acceptabile, dar curry-ul nu.

Cei doi afirmă că acest episod a fost urmat de o serie de măsuri care le-au afectat parcursul academic: pierderea finanțării pentru cercetare, a unor roluri didactice și chiar a coordonatorilor de doctorat cu care lucraseră luni de zile. În mai 2025, au intentat un proces, acuzând tratament discriminatoriu și un „model de represalii în escaladare”.

Universitatea a acceptat să le acorde diplomele și să plătească despăgubirea

Universitatea a transmis BBC că nu poate comenta „circumstanțele specifice” din cauza legislației privind confidențialitatea, dar a subliniat că este „angajată în crearea unui mediu incluziv pentru toți studenții, cadrele didactice și angajații, indiferent de originea națională, religie, cultură și alte categorii protejate de legislația americană și de politicile universitare”. În același răspuns, instituția a precizat: „Când aceste acuzații au apărut în 2023, le-am tratat cu seriozitate și am urmat proceduri solide și bine stabilite pentru a le soluționa, așa cum facem în cazul tuturor sesizărilor de discriminare și hărțuire. Am ajuns la un acord cu studenții în septembrie 2025 și negăm orice responsabilitate în acest caz”.

Potrivit termenilor înțelegerii, universitatea a acceptat să le acorde diplomele și să plătească despăgubirea, dar le-a interzis să mai studieze sau să lucreze acolo pe viitor și a negat orice vină. Astfel de acorduri sunt, de regulă, folosite pentru a evita procesele lungi și costisitoare.

Prakash spune că demersul nu a fost despre bani. „A fost vorba despre a transmite un mesaj – că discriminarea împotriva indienilor pentru „indianitatea” lor are consecințe.”

Cazul a fost intens mediatizat în India și a reaprins discuțiile despre „rasismul alimentar” în țările occidentale. Mulți indieni au relatat pe rețelele sociale experiențe similare, legate de batjocură sau restricții din cauza mâncării. Unii au atras atenția că discriminarea alimentară există și în India, unde mâncarea non-vegetariană este interzisă în numeroase școli și colegii, iar persoane din caste defavorizate sau din statele din nord-est sunt stigmatizate din cauza ingredientelor folosite. Exemple similare au fost împărtășite și de membri ai comunităților din Africa, America Latină sau alte părți ale Asiei.

Pentru Prakash, experiența din SUA nu a fost singulară. El povestește că, atunci când copilărea în Italia, profesorii îl așezau adesea la o masă separată în pauzele de prânz, deoarece colegii considerau mirosul mâncării sale „neplăcut”. „Gesturi precum izolarea mea de colegii europeni sau interzicerea folosirii unui cuptor cu microunde comun din cauza mirosului mâncării mele sunt modalități prin care oamenii albi îți controlează „indianitatea” și îți restrâng spațiile în care poți exista”, spune el.

„Cuvântul ‘curry’ a fost asociat cu ‘mirosul’ comunităților marginalizate”

El vorbește și despre o istorie mai largă a stigmatizării prin mâncare: „Cuvântul ‘curry’ a fost asociat cu ‘mirosul’ comunităților marginalizate care muncesc în bucătării și în casele altora și a ajuns să fie folosit ca termen peiorativ pentru ‘indian’.”

Bhattacheryya aduce în discuție și atacuri la adresa unor figuri publice. Ea amintește o postare din 2024 a activistei de extremă dreapta Laura Loomer, care a spus că, dacă Kamala Harris ar deveni președinte, Casa Albă „va mirosi a curry”. Loomer a negat că afirmația ar fi rasistă.

În proces, Bhattacheryya a mai susținut că a fost supusă represaliilor după ce l-a invitat pe Prakash să țină o prelegere despre relativismul cultural, perspectivă potrivit căreia nicio cultură nu este superioară alteia. În acea prelegere, el a vorbit despre exemple de rasism alimentar, inclusiv incidentul cu palak paneer, fără a menționa persoane sau nume.

Ulterior, Bhattacheryya spune că a devenit ținta unor abuzuri rasiste după ce a publicat pe platforma X mesaje despre „rasismul sistemic” de la universitate. Printre comentarii s-au numărat îndemnuri precum „întoarceți-vă în India”, „decolonizarea a fost o greșeală” sau „nu e vorba doar de mâncare, mulți dintre voi nici nu vă spălați și știm asta”.

Cei doi afirmă că au cerut, înainte de toate, să fie ascultați și înțeleși și ca suferința provocată de faptul că au fost tratați ca „străini” să fie recunoscută. Spun că nu au primit niciodată o scuză sinceră, iar universitatea nu a răspuns întrebării BBC pe acest subiect.

Întorși între timp în India, Prakash și Bhattacheryya spun că este posibil să nu se mai întoarcă niciodată în Statele Unite. „Indiferent cât de bun ești în ceea ce faci, sistemul îți transmite constant că, din cauza culorii pielii sau a naționalității tale, poți fi trimis înapoi oricând. Insecuritatea este extremă, iar experiența noastră la universitate este un exemplu clar în acest sens”, spune Prakash.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *