Alți cardiologi se alătură celor ce avertizează împotriva promovării grăsimilor saturate în noile recomandări alimentare din SUA / „Nu există nicio dezbatere reală în comunitatea științifică: grăsimile saturate sunt asociate cu bolile de inimă”

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, fiind responsabile pentru aproximativ unul din trei decese. În Statele Unite, afecțiunile inimii ocupă acest loc de peste un secol, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. În acest context, noile orientări alimentare promovate în cadrul inițiativei Make America Healthy Again (MAHA) stârnesc îngrijorare în rândul cardiologilor. Specialiștii spun că sedentarismul, fumatul, hipertensiunea, colesterolul ridicat, diabetul și alimentația dezechilibrată sunt principalii factori care contribuie la bolile de inimă. Dietele bogate în cereale rafinate, zaharuri adăugate și grăsimi saturate, provenite mai ales din carne roșie, carne procesată și lactate integrale, sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate cardiovasculară.

Noile Ghiduri Alimentare pentru americani 2025–2030 limitează alimentele ultraprocesate, zaharurile și cerealele rafinate, o decizie salutată de organizațiile medicale, arată CNN. În același timp însă, piramida alimentară revizuită acordă un rol central alimentelor bogate în proteine și grăsimi saturate, inclusiv cărnii roșii, plasându-le alături de fructe și legume.

Abordare problematică

„Promovarea grăsimilor saturate și creșterea aportului de proteine contravin științei nutriției și cardiologiei”, afirmă dr. Kim Williams, șeful Departamentului de Medicină al Universității din Louisville și fost președinte al Colegiului American de Cardiologie. Potrivit acestuia, zeci de ani de cercetări arată clar că grăsimile saturate, precum cele din unt, seu de vită, carne roșie și produse procesate, sunt strâns legate de un risc crescut de deces prin boli cardiovasculare.

Mai mult, studii clinice randomizate arată că înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi polinesaturate și mononesaturate din pește, semințe și plante poate reduce bolile cardiovasculare cu aproximativ 30%, un efect comparabil cu cel al tratamentelor cu statine.

Riscul mesajelor simplificate

Cardiologii avertizează că noile mesaje pot fi interpretate greșit de public. Există riscul ca oamenii să creadă că pot consuma fără limite fripturi, unt sau produse prăjite în seu de vită. „Nu există nicio dezbatere reală în comunitatea științifică: grăsimile saturate sunt asociate cu bolile de inimă”, subliniază dr. Monica Aggarwal, profesor asociat de medicină cardiovasculară la Universitatea din Florida.

Exemplele practice ridică semne de întrebare. Trei porții zilnice de lactate integrale pot furniza aproape întreaga cantitate maximă recomandată de grăsimi saturate. Adăugarea unei singure porții de unt sau a unui burger poate depăși rapid limitele considerate sigure.

Grăsimile trans, un pericol major

O altă îngrijorare vizează grăsimile trans, considerate cele mai periculoase pentru sănătatea inimii. Acestea sunt asociate cu un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral și sunt aproape complet interzise în SUA. Deși există și grăsimi trans naturale, provenite din carne și lactate de la animale rumegătoare, cardiologii avertizează că acestea au efect proinflamator și contribuie la ateroscleroză, mai ales atunci când sunt combinate cu un aport ridicat de grăsimi saturate.

Știință veche de zeci de ani

Avertismentele privind grăsimile saturate nu sunt noi. Asociația Americană a Inimii a recomandat reducerea acestora încă din 1961, pe baza datelor științifice disponibile. De atunci, ghidurile medicale au fost actualizate constant, menținând aceeași direcție. „Nu a fost niciodată vorba despre o dietă fără grăsimi”, explică dr. Andrew Freeman, cardiolog preventiv. „Accentul a fost mereu pe grăsimile sănătoase, din pește, uleiuri vegetale și plante.”

Dieta mediteraneană, bazată pe fructe, legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline, este asociată cu un risc mai scăzut de diabet, demență, boli cardiovasculare și o speranță de viață mai mare.

Este nevoie de mai multă proteină?

Susținătorii noilor ghiduri afirmă că americanii, în special copiii, au nevoie de mai multă proteină. Cardiologii contrazic această idee, spunând că deficitul de proteine este rar în SUA. „Excesul de proteine poate suprasolicita rinichii și este asociat cu anumite tipuri de cancer”, avertizează dr. Freeman.

În opinia specialiștilor, promovarea alimentelor bogate în grăsimi saturate sub pretextul unui aport crescut de proteine riscă să agraveze problemele de sănătate publică, în loc să le rezolve.