FOTO-VIDEO. Cafenea inspirată de filmul „Liceenii” de Nicolae Corjos, deschisă în Cotroceni: „Ne-am dorit să creăm un spaţiu unde generaţiile noi să descopere farmecul acestui film şi să îşi creeze propriile amintiri”

Colaj foto / Sursa: captură video YouTube/Instagram Colaj foto / Sursa: captură video YouTube/Instagram

Atmosfera şi emoţia filmului „Liceeni” se regăseşte în cafeneaua Kopp, deschisă pe strada Dr. Lister, 12, în cartierul Cotroceni. Situat la parterul casei în care a locuit, între 1971 şi 2022, regizorul Nicolae Corjos, şi unde, între 1971 şi 1976, a trăit compozitorul şi profesorul universitar Victor Iuşceanu, localul are un decor inspirat din anii ’80, cu imagini emblematice din filme şi o selecţie specială de cafea, transmite News.ro.

„Ne-am dorit să creăm un spaţiu unde generaţiile noi să descopere farmecul acestui film şi să îşi creeze propriile amintiri. Kopp este un omagiu adus cinematografiei româneşti şi tuturor celor care au crescut cu povestea lui Mihai şi a Danei”, spune Oxana Corjos, fiica regretatului regizor.

Deschiderea a avut loc în prezenţa Oanei Sârbu, actriţa din „Liceenii”, Irinei Margareta Nistor, critic de film, Teodorei Mareş, actriţă cunoscută şi pentru rolul din filmul „Declaraţie de dragoste” (1985), în care a jucat alături de Adrian Păduraru, film regizat tot de Nicolae Corjos.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de @kopp.specialty.coffee


Filmele „Liceenii” (1986) şi „Declaraţie de dragoste” (1985) în regia lui Nicolae Corjos au marcat mijlocul anilor 1980 prin recorduri de popularitate.

Cei care, liceeni, studenţi sau proaspăt absolvenţi fiind, au devenit celebri datorită filmelor lui Nicolae Corjos – Oana Sârbu, Teodora Mareş, Ştefan Bănică, Mihai Constantin, Tudor Petruţ, Adrian Păduraru – i-au transmis recunoştinţa la aniversarea de 85 de ani.

(articolul continuă mai jos)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:


Nicolae Corjos s-a născut la Hotin (România, astăzi în Ucraina), pe 22 mai 1935 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956. De-a lungul bogatei sale activităţi artistice, polarizate de lumea filmului, a înfiinţat studioul de cinematografie al Conservatorului în anul 1966, activând ca profesor de artă cinematografică până în 1972. Timp de peste un deceniu, începând din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioadă în care a realizat 50 de filme documentare, printre care Mănăstirea Văcăreşti (1989), Sergiu Celibidache (1991), Concursul Internaţional „George Enescu” (1992) etc. şi a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între 1995 şi 2001. Nicolae Corjos a devenit doctor în muzică în 2000 cu teza „Arta muzicii – componentă şi aureolă a audiovizualului” şi a fost profesor universitar la Universitatea „Hyperion” din 1990 până în 2009.
Nicolae Corjos a fost membru al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN).

Activitatea în cinematografie a început-o ca regizor secund al filmelor „Dacii” (1967), „Ciprian Porumbescu” (1973), „Nemuritorii” (1974), „Toate pînzele sus” (serial TV, 1977), „Contele Ory” (1978, în colaborare cu Jacques Trehouta).

Filmografia lui Nicolae Corjos cuprinde lungmetrajele „Ora zero” (1979), „Alo, aterizează străbunica!…” (1981), „Pădurea nebună” (1982), „Declaraţie de dragoste” (1985), „Liceenii” (1986), „Extemporal la dirigenţie” (1988), „Un studio în căutarea unei vedete” (1988), „Liceenii Rock’n’Roll” (1991).

Filmele „Declaraţie de dragoste” şi „Liceenii” au devenit un fenomen cinematografic al anilor 80 şi s-au bucurat de o popularitate extraordinară în deceniile ce au urmat. Televiziunile din România au difuzat aceste filme de zeci de ori, generaţii de cinefili revăzându-le cu plăcere în perioade succesive, ca pe un document artistic al emoţiilor şi relaţiilor sociale specifice vârstei adolescenţei, aşa cum arătau ele în anii 80, în România, şi aşa cum au rămas şi vor rămâne ele în profunzime în continuare, indiferent de probele la care sunt ele supuse de istoria recentă.

Nicolae Corjos a încetat din viaţă în 27 februarie 2022, documentarele şi filmele lui artistice rulând în continuare pe toate canalele de televiziune româneşti şi pe mai mult platforme de streaming.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *