foto: freepik.com
Cafeaua de dimineață este o obișnuință împărtășită de multe persoane din întreaga lume. Dar ce impact are cu adevărat asupra corpului și minții noastre? Dar ce efect are o ceașcă asupra organismului nostru și asupra echilibrului nostru psiho-fizic? Cum influențează starea de spirit, concentrarea și eventual nivelul de anxietate? Încearcă o explicație extinsă nutriționista Michela Seniga, de la Humanitas Medical Care din Italia, citată de ziarul Corriere della Sera
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Impactul cafelei dimineața: un echilibru subiectiv
„Impactul cafelei de dimineață este un subiect fascinant, complex și influențat de diverși factori individuali: datorită cofeinei, principalul ei ingredient activ, poate îmbunătăți atenția, vigilența și reactivitatea mentală”, explică Seniga.
„Mai multe studii arată că o doză moderată, de 75–200 mg de cofeină, îmbunătățește starea de spirit și performanțele cognitive, mai ales în condiții de oboseală sau somnolență. Totuși, la persoanele sensibile sau în doze mari, cafeaua poate provoca anxietate, nervozitate și insomnie. Efectul variază mult în funcție de toleranța individuală, de genetică și de momentul administrării”, spune specialista.
Nevoia biologică este reală, dar de multe ori e mai degrabă vorba de obișnuință
Potrivit nutriționistei, dorința de a bea cafea imediat după trezire este determinată atât de obișnuință culturală, cât și de un mecanism fiziologic. „Este o combinație din ambele. Cultural, cafeaua este un ritual, un moment de socializare, o pauză. Dar există și o bază biologică: în timpul nopții se acumulează adenosina, un neurotransmițător care favorizează relaxarea și somnul. Cofeina blochează receptorii acesteia, crescând activitatea neurotransmițătorilor stimulatori, precum dopamina și noradrenalina, și astfel promovează starea de veghe”, amintește ea.
„Totuși, vârful natural de cortizol de dimineață (între orele 8:00 și 9:00) ar putea face inutilă cafeaua în primele ore ale zilei. Mulți o doresc deci mai degrabă din obișnuință decât dintr-o nevoie biologică reală: este un comportament învățat și întărit zilnic”, argumentează specialista citând studii medicale.
Cafeaua ca plăcere și confort
Există și o dimensiune afectivă și psihologică. „Gestul de a bea cafea este asociat cu eliberarea de dopamină în creier, care reglează plăcerea și motivația. Aroma sa caracteristică, caldă și reconfortantă, stimulează sistemul olfactiv, strâns legat de zonele cerebrale implicate în emoții și memorie. Căldura ceștii ținute în mâini, gustul și senzația unui început de zi bine conturat pot genera o stare de siguranță și un ritual plăcut. Este o combinație între efectul farmacologic, stimularea senzorială și condiționarea psihologică”, mai spune nutriționista.
Depedența de cofeină
Este important de știut că există riscul dezvoltării unei dependențe de cofeină. „Deși este considerată o dependență ușoară în comparație cu alte substanțe, cofeina poate crea dependență. Consumul regulat și prelungit determină modificări neurochimice în creier, în special în ceea ce privește numărul receptorilor de adenosină, mecanismul de compensare pentru efectul blocant al cofeinei.
Când se întrerupe brusc consumul de cofeină, pot apărea simptome precum: dureri de cap, oboseală, somnolență, iritabilitate, constipație, dificultăți de concentrare și, uneori, simptome asemănătoare gripei. Gravitatea acestora depinde de cantitatea obișnuită de cofeină consumată și de sensibilitatea individuală. Totuși, în majoritatea cazurilor, simptomele sunt ușoare și trecătoare”, detaliază nutriționista italiană.
Cei obișnuiți cu cafeaua îi resimt mai puțin efectele
„Consumatorii obișnuiți dezvoltă toleranță la efectele stimulante ale cofeinei”, subliniază Seniga. Ceea ce înseamnă că aceeași doză are un impact mai redus decât în cazul unui consumator ocazional.
De fapt, cei care beau cafea doar ocazional sunt mult mai sensibili: chiar și doze mici pot provoca o creștere semnificativă a vigilenței, o îmbunătățire a performanței cognitive și, uneori, efecte secundare precum nervozitate sau tahicardie.
Care sunt avantajele și dezavantajele consumului de cafea?
Avantajele
„Consumată cu moderație, cafeaua poate aduce mai multe beneficii: ajută la menținerea concentrării și memoriei, îmbunătățește starea de spirit, combate oboseala, poate îmbunătăți performanța fizică prin reducerea percepției efortului și, pe termen lung, este asociată cu un risc mai scăzut de boli neurodegenerative, metabolice și cardiovasculare. De asemenea, este o sursă valoroasă de antioxidanți care protejează celulele de stresul oxidativ”, sintetizează specialista.
Dezavantajele
„Consumul excesiv sau nepotrivit ritmului propriu poate provoca efecte neplăcute: poate perturba somnul dacă este consumată seara, crește iritabilitatea sau anxietatea la persoanele sensibile, produce disconfort gastric (reflux, iritație), influențează tensiunea arterială la cei predispuși și, în timp, poate duce la o formă de dependență cu simptome de sevraj la întrerupere”, mai amintește ea.
Alternative eficiente pentru o trezire activă
Există numeroase alternative la cafea pentru cei care doresc un început de zi energic. „Expunerea la lumină naturală, hidratarea, mișcarea ușoară, un mic dejun echilibrat, respirația profundă, un duș rece sau călduț”, spune dr. Seniga .
Totodată, și unele băuturi pot ajuta, precum: ceaiul verde, ginsengul și yerba mate, care conțin stimulanți mai blânzi decât cofeina.
Semnale de alarmă: când putem vorbi de un exces de cafea
Chiar dacă ne menținem sub pragul recomandat de 400 mg/zi (echivalentul a 3-4 cești), unele semne pot indica uneori un consum excesiv: „Tulburările de somn, iritabilitatea, tahicardia, durerile de cap recurente, creșterea toleranței și dificultatea de concentrare fără cafea” trebuie luate toate semnale de alarmă.
În astfel de cazuri, „este recomandabil să se reducă treptat consumul și să se monitorizeze eventualele îmbunătățiri”, conchide nutriționista.
