Redistribuirea alimentelor către băncile alimentare nu numai că reduce foametea, dar abordează și problema schimbărilor climatice, transmite publicația Scientific American.
Global Foodbanking Network (GFN), o organizație non-profit care colaborează cu bănci de alimente din peste 50 de țări, a transmis în ultimul său raport anual de impact că, în 2023, organizațiile sale membre au furnizat 1,7 miliarde de mese pentru peste 40 de milioane de persoane. Acest efort de redistribuire, care include recuperarea alimentelor din ferme și de pe piețele angro, a prevenit eliberarea în atmosferă a aproximativ 1,8 milioane de tone de emisii echivalente de dioxid de carbon.
Cererea actuală ridicată de bănci de alimente, comparabilă cu nivelurile înregistrate în timpul pandemiei COVID-19, a determinat organizațiile membre ale GFN să investească în recuperarea de produse agricole, salvând alimente înainte ca acestea să fie irosite. Această abordare nu numai că îi hrănește pe cei flămânzi, dar reduce și impactul deșeurilor alimentare asupra mediului, care contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră. Deșeurile alimentare depozitate în gropile de gunoi produc metan, un gaz cu efect de seră puternic, iar la nivel mondial, pierderea și risipa de alimente reprezintă 8 până la 10% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Dimensiunea globală a risipei alimentare este alarmantă. În 2022, 13% din alimente au fost pierdute între fazele de producție și vânzarea cu amănuntul, iar 19% au fost irosite de comercianții cu amănuntul, restaurante și gospodării. Acest lucru echivalează cu aproximativ 1 miliard de mese irosite zilnic doar de către gospodării. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a raportat că 58% din emisiile de metan de la depozitele de deșeuri din SUA provin din deșeurile alimentare.
Băncile de alimente joacă un rol esențial în reducerea acestor deșeuri prin salvarea surplusului de alimente care altfel ar ajunge la gropile de gunoi. GFN și-a extins capacitatea de a redistribui aceste alimente, colaborând îndeaproape cu fermierii pentru a redirecționa surplusul, inclusiv produsele „urâte”, din fluxurile de deșeuri către cei care au nevoie de ele.