Asociaţii: O nouă derogare a MADR pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide interzise în UE pune în pericol siguranţa polenizatorilor şi a cetăţenilor 

Derogare a MADR pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide Foto: Pexels

O nouă derogare a Ministerului Agriculturii pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, interzise în Uniunea Europeană, pune în pericol siguranţa polenizatorilor şi a cetăţenilor, susţin Asociaţia Eco Ruralis şi Federaţia Asociaţiilor Apicole din România (ROMAPIS), într-un comunicat comun, transmite Agerpres.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) comunică emiterea unei noi derogări (ref. 1) de la interdicţia utilizării insecticidelor din clasa neonicotinoidelor, valabilă în întreaga UE încă din anul 2013. Semnatarii comunicatului de faţă îşi exprimă regretul şi dezaprobarea pentru decizia lipsită de responsabilitate a Guvernului României care repetă în mod abuziv acţiuni contrare legislaţiei europene, într-al 12-lea an de la instituirea interdicţiei neonicotinoidelor, ce are scopul protejării albinelor şi a stopării declinului biodiversităţii”, se arată în comunicat.

Motivarea derogării este „aberantă”

Asociaţia Eco Ruralis apreciază că motivarea derogării acordate pe 22 iulie “este aberantă”, invocându-se faptul că România este al patrulea cultivator de păioase din UE, cu 5 milioane de hectare. “Ceea ce nu ar trebui să fie un pretext de sustragere de la legislaţia europeană, ci un motiv de îngrijorare, având în vedere magnitudinea impactului asupra polenizatorilor prin posibila utilizare a neonicotinoidelor pe majoritatea suprafeţei arabile a ţării. În mod total eronat mai este invocată încălzirea globală drept justificare a folosirii insecticidelor interzise, deoarece astfel de măsuri contribuie la dezechilibrele ecologice care au ca finalitate tocmai încălzirea globală. Regretabilă este şi tentativa de inducere în eroare a publicului din România prin afirmaţia: ‘autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziţie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecţie a plantelor’. Aceasta este o minciună în cazul neonicotinoidelor, care sunt interzise”, susţin reprezentanţii asociaţiilor.

Autorizațiile temporare sunt situații excepționale

Aceştia subliniază că autorizaţiile temporare sunt strict reglementate prin Regulamentul European 1107/2009 (ref. 2) art. 53 ca fiind situaţii excepţionale, măsuri de urgenţă justificate de circumstanţe în care “sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”. Iar în documentul Comisiei Europene “Ghid privind autorizaţiile de urgenţă în conformitate cu articolul 53 din regulamentul (ce) nr. 1107/2009” (ref. 3) se menţionează clar: “Trebuie evitate autorizaţiile de urgenţă repetate, în special pentru produsele care conţin substanţe care nu sunt aprobate în UE – trebuie căutate soluţii pe termen mai lung pentru problemele persistente sau recurente ale dăunătorilor.

E nevoie de justificări clare

În cazul în care autorizaţiile de urgenţă sunt repetate, ar trebui să se justifice clar de ce nu s-a găsit nicio altă soluţie”. De altfel, există o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie care declară derogările de la regulamentul 1107/2009 ca fiind ilegale. Aceste derogări, repetate în mod consecutiv timp de 11 ani, se fac prin ignorarea obligativităţii statelor membre, conform Directivei 2009/128/CE (ref. 5), art. 14, de a găsi modalităţi de combatere a dăunătorilor culturilor agricole specifice Gestionării Integrate al Dăunătorilor (Integrated Pest Management-IPM). Acestea prevăd practici precum aplicarea consecventă a rotaţiei culturilor, monitorizarea nivelului de infestare cu dăunători şi alte măsuri de prevenire şi control.

Se recomandă recurgerea la pesticidele periculoase pentru mediu şi sănătatea publică numai ca ultimă posibilitate. Practicile IPM exclud folosirea preventivă a pesticidelor, cum este cea a neonicotinoidelor cu care se tratează seminţele înainte de însămânţare, deci înainte de a se măsura nivelul de dăunare”, se arată în comunicat.

Eco Ruralis şi Romapis: MADR ignoră prevederile legislaţiei europene

În opinia reprezentanţilor Eco Ruralis şi Romapis, MADR ignoră aceste prevederi ale legislaţiei europene şi nu întreprinde nimic pentru a reduce utilizarea acestor insecticide foarte nocive. “MADR nu încurajează şi reglementează IPM în ţara noastră. Potenţialul agricol imens al României, corect şi responsabil gestionat, ar aduce beneficii uriaşe atât pentru pentru fermieri şi populaţia rurală, cât şi pentru biodiversitate şi sănătatea publică, dar şi pentru sectoare agricole ca apicultura. În schimb, MADR preferă să apeleze la măsuri primitive, evitate de majoritatea guvernelor UE, care se limitează la derogări punctuale, cu aplicare limitată, rezervate pentru situaţii cu adevărat de urgenţă, nu prin transformarea acestora în practică curentă!”, se mai spune în document.

În plus, asociaţiile solicită Guvernului României “să înceteze presiunile pe care le exercită la nivel european pentru desfiinţarea interdicţiilor de folosire a neonicotinoidelor, restricţii riguros motivate ştiinţific şi certificate de unica instituţie a UE cu competenţă în domeniu: EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară)”.

„Imagine nefericită a României”

“Încercarea recentă în acest sens, făcută de reprezentantul MADR în Consiliul Agrifish al Comisiei Europene din data de 27 mai 2024 (ref. 6), a avut ca rezultat critici şi un refuz vehement. Prin aceste acţiuni regretabile ale MADR, României i se conturează o imagine nefericită de lider european al poziţiilor retrograde, orientate către favorizarea unui grup restrâns de beneficiari: fermieri care administrează suprafeţe imense de teren arabil pentru producţii cu eficienţă discutabilă. Cerealele produse în România sunt destinate exportului, neprelucrate, deci marea lor majoritate nu se consumă de către cetăţenii României – ceea ce demontează mitul pericolului de înfometare a românilor în lipsa neonicotinoidelor. În schimb, în urma derogărilor acordate an de an de MADR, aceiaşi cetăţeni români sunt în pericol de a fi otrăviţi cu insecticidele toxice răspândite în aer, sol, ape şi mediu şi prin acele alimente generate de agricultura bazată pe pesticide periculoase, consumate local”, avertizează Eco Ruralis şi Romapis.

România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din UE

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a autorizat utilizarea în situaţii de urgenţă a unui produs din categoria neonicotinoidelor, respectiv imidacloprid, pentru tratarea seminţelor de cereale păioase de toamnă. “Măsura a fost luată întrucât România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană (locul 4 în anul 2023), suprafaţa cultivată cu cereale în anul 2023 fiind de aproximativ 5 milioane de ha, grâul fiind a doua cultură ca suprafaţă cultivată în România, după porumb.

Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care şi culturile de cereale păioase”, informează un comunicat al instituţiei, remis pe 22 aprilie.

„Fără măsuri de combatere chimică, au loc pierderi importante”

Potrivit sursei citate, în campania de toamnă a anului 2024, seminţele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp., unde se depăşeşte pragul economic de dăunare. MADR precizează că, la nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care se întâlneşte cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. “Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermierii români. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide”, precizează reprezentanţii MADR.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste 100 de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 şi Franţa cu 10. De altfel, ministrul Agriculturii a anunţat că va milita la Comisia Europeană pentru folosirea în continuare a celor trei substanţe neonicotinoide interzise, care nu au înlocuitori adecvaţi, iar România va propune în cadrul Consiliului de Miniştri o solicitare de modificare a Regulamentelor europene de aplicare a neonicotinoidelor, împreună cu toate argumentele tehnice necesare. Anunţul a fost făcut pe 26 iunie, în cadrul unei şedinţe de lucru cu principalele asociaţii din sectorul vegetal.

Este necesară modificarea Reguamentelor europene

Potrivit unei postări de atunci pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, tema de discuţie a vizat analiza oportunităţii acordării derogării pentru folosirea neonicotinoidelor. Conducerea formelor asociative a susţinut necesitatea şi importanţa modificării celor trei Regulamente europene de aplicare a neonicotinoidelor (783, 784 şi 785/2018), astfel încât să nu mai fie necesare derogări, ci să se poată utiliza neonicotinoidele la tratamentul pentru sămânţa folosită la înfiinţarea culturilor în anumite regiuni, unde se identifică depăşirea Pragului Economic de Dăunare al dăunătorilor de sol.

“În debutul discuţiilor, ministrul a subliniat că Ministerul Agriculturii va milita la Comisia Europeană pentru folosirea în continuare a celor trei substanţe neonicotinoide interzise, care nu au înlocuitori adecvaţi. În acest sens, România va propune în cadrul Consiliului de Miniştri o solicitare de modificare a Regulamentelor mai sus menţionate, împreună cu toate argumentele tehnice necesare”, se menţionează în postare. Astfel, în urma dezbaterilor, s-a agreat constituirea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai mediului asociativ, specialişti din cadrul MADR, Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF) şi din domeniul cercetării, pentru a fundamenta dosarul ce vizează acest subiect pe care România urma îl susţine în faţa Comisiei Europene.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *