Cafeaua este la modă: valul cafelei de specialitate a avut un impact puternic la nivel global. Chiar dacă multe alte țări se bucură de o creștere semnificativă a acestui sector, Japonia și Coreea duc lupte acerbe în licitațiile unde se cumpără cea mai bună cafea din lume, informează El Pais.
Licitațiile de cafea au loc în întreaga lume și sunt platforme, organizate de obicei de importatori sau exportatori, unde loturile de cafea sunt licitate și vândute, fie în persoană, fie online. Scopul principal este de a oferi vizibilitate producătorilor și cafelelor de origine unică. „Japonia a câștigat zeci de premii COE (Cup of Excellence), unul dintre cele mai prestigioase din lume, și a achiziționat numeroase loturi de cafea la licitații private de-a lungul anilor”, spune Suzuki Kiyokazu, prăjitor și proprietar al cafenelei Glitch Coffee din Tokyo.
În ultima vreme, Coreea de Sud a devenit, de asemenea, un competitor redutabil în aceste licitații, adaugă prăjitorul. „Din 2010, Coreea de Sud a cunoscut o creștere rapidă a cafenelelor de specialitate, iar densitatea cafenelelor per capita este acum una dintre cele mai mari din lume. Fiecare cafenea are propria tematică (unele servesc doar cafea filtrată, altele se specializează într-o anumită origine etc.), iar pe această piață competitivă, cererea pentru cafele de înaltă calitate a devenit esențială pentru a se diferenția”, explică Kiyokazu.
În cafeneaua sa, cea mai ieftină variantă de cafea este de 100 de grame la 8,56 euro, o ceașcă la 4,89 euro, iar cea mai scumpă ajunge la 100 de grame pentru 244,52 euro și o ceașcă pentru 48,90 euro.
Cultura cafelei în Japonia
„În Japonia, cultura cafenelelor este profund înrădăcinată de mult timp, astfel încât consumatorii au acceptat cu ușurință cafeaua de origine unică, iar vânzătorii i-au înțeles rapid valoarea”, explică Kiyokazu.
Cafeaua a fost introdusă în Japonia la începutul secolului al XVII-lea de comercianții olandezi, iar în 1860 s-au deschis cafenele pentru străini în diferite orașe portuare. De atunci, cultura „kissa-ten” (cafenele tradiționale) a devenit populară, iar cafeaua la dozator este o prezență obișnuită, deși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, interzicerea cafelei a durat până în 1950. De asemenea, politicile de migrație japoneze au trimis 200.000 de muncitori în Brazilia în 1908, mulți dintre ei contribuind la industria cafelei. Diferite mărci japoneze specializate în cafeaua filtrată au exportat metodele lor în întreaga lume.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Hikaru Ono, fondatorul Brewman Tokyo și câștigător al medaliei de argint la Japan Brewers Cup 2024, explică faptul că Japonia a folosit un mod tradițional de filtrare numit „nel dripper” sau „șosetă”, un precursor al metodelor moderne de filtrare. „Dar este nevoie de pricepere pentru a obține un rezultat bun”, precizează el. În opinia sa, „tendința atât în Coreea, cât și în Japonia, și chiar și în China, este aceeași ca în restul lumii: tot mai multe cafenele oferă cafele distincte”. În cafeneaua sa, prețurile variază de la 4,27 euro pentru cea mai ieftină ceașcă până la 48,78 euro pentru cea mai scumpă.
Pentru Sam Correa, director de control al calității la Typica, o importantă companie japoneză de comerț cu cafea verde, Japonia și Coreea domină topurile licitațiilor la competiții precum Cup of Excellence sau Best of Panama. „Japonia este mereu în frunte, urmată îndeaproape de Coreea, China, Emiratele Arabe și Statele Unite. Cele mai bune și cele mai scumpe cafele din 2024 au fost panameze, cumpărate de grupul japonez Saza Coffee. Loturile Elida Geisha Natural și Elida Geisha Lavado s-au vândut la prețuri record de 9.620,49 euro/kg și 9.609,92 euro/kg, respectiv.”
De ce această pasiune pentru cafea în Japonia?
Correa crede că este legată de cultura țării, de aprecierea pentru calitate și măiestrie. „Aceasta se datorează, în mare parte, valorilor tradiționale japoneze, care pun accent pe precizie și atenție la detalii. Această mentalitate se extinde și la cafea, unde consumatorii sunt dispuși să investească în boabe de calitate superioară și metode meticuloase de preparare pentru a obține ceașca perfectă.” În Japonia, metodele automate de preparare a cafelei nu sunt percepute ca fiind de calitate, deoarece nu implică un proces manual, individual.
În ceea ce privește Coreea, specialistul consideră că boom-ul cafelei are alte explicații. „Coreea este una dintre cele mai scumpe țări pentru consumul de cafea, parțial din cauza costurilor ridicate ale produselor importate. Afacerile și prăjitorii caută constant loturi exclusiviste, iar consumul acestor cafele premium crește anual în Coreea, Japonia, China și Taiwan. Peste 50% dintre Q Arabica Graders din lume, specialiștii care stabilesc standardele de calitate ale cafelei, provin din aceste patru țări.”
Cei de la Leaves Coffee Roasters, fondată de fostul boxer Yasuo Ishii, subliniază că Japonia are relații comerciale de lungă durată cu producătorii de cafea de top, ceea ce influențează calitatea cafelelor importate. „Poate că această atenție specială acordată cafelei în Asia are rădăcini culturale, unde oamenii sunt obișnuiți să plătească mai mult pentru produse de calitate superioară. În Japonia, interesul pentru cafeaua de specialitate a crescut semnificativ în ultimii zece ani.”
În același timp, cultura cafelei din Coreea diferă de cea japoneză. „Kissaten-urile japoneze au o istorie mai îndelungată decât cafeaua de specialitate, iar prăjirea ușoară a boabelor este apreciată, dar încă nu a devenit dominantă. Totuși, metodele de filtrare sunt omniprezente. În schimb, în Coreea, cafeaua este consumată în principal sub formă de Americano cu gheață, pe bază de espresso.”
În ceea ce privește licitațiile, Leaves Coffee consideră că faimosul Cup of Excellence a pierdut din importanță în fața competițiilor organizate de producători, precum Best of Panama, care atrage cei mai buni cumpărători din lume, majoritatea din Asia. Ei au plătit pentru un kilogram de cafea verde sume cuprinse între 12,19 euro și 609,40 euro. Pentru o ceașcă, prețurile variază între 4,87 euro și 30,46 euro.