Dintre angajații Uniunii Europene care sunt nevoiți să lucreze în weekend, cei mai mulți activează în sectorul agricol, în cel silvic sau al pescuitului/ Numărul lor a scăzut în 2024, inclusiv în România

Conform datelor Eurostat, în 2016, 28,6% dintre angajații români lucrau de obicei în weekend. Până în 2023, acest procent a scăzut la 18,1%, marcând o reducere de 10,5 puncte procentuale.

Altfel spus, unul din cei trei români care era de acord că lucreze la sfârșit de săptămână în 2016, în 2023 nu mai vrea să muncească sâmbăta sau duminica.

Această scădere plasează România sub media Uniunii Europene, care în 2023 era de 22,4%.

La nivelul țărilor UE, Grecia avea cea mai mare proporție de angajați care lucrau în weekend (32,3%), urmată de Italia (30,9%) și Cipru (26,4%). În schimb, cele mai mici procente s-au înregistrat în Lituania (3,0%), Polonia (4,5%) și Ungaria (6,6%).

În anul 2023, 22,4% dintre persoanele angajate din Uniunea Europeană lucrau de obicei în timpul weekendurilor

Munca în weekend era mai frecventă în rândul lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (49,5%), lucrătorilor din servicii și vânzări (48,9%), persoanelor cu ocupații elementare (26,7%).

În timp ce 19,2% dintre angajați (salariați) lucrau de obicei în weekend, același lucru era valabil pentru 46,7% dintre lucrătorii pe cont propriu cu angajați (angajatori) și 37,8% dintre lucrătorii independenți fără angajați (lucrători pe cont propriu).

În Uniunea Europeană, anumite ocupații au o incidență mai mare a muncii în weekend

Lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – 49,5%
Lucrători în servicii și vânzări – 48,9%
Ocupații elementare – 26,7%
Manageri – aproximativ 30%
Operatori de utilaje și montatori de echipamente – aproximativ 23%
Personal din forțele armate – aproximativ 22%
Tehnicieni și profesioniști asociați – aproximativ 18%
Lucrători în meserii și ocupații conexe – aproximativ 15%
Profesioniști – aproximativ 13%
Lucrători în suport administrativ (clerical) – aproximativ 11%
Total angajați (media generală) – 22,4%

Motivele pentru care unii angajați nu vor să mai muncească în weekend

Scăderea muncii în weekend în România poate fi atribuită mai multor factori:

1. Salarizare scăzută

România se află printre țările cu cele mai mici costuri salariale din Uniunea Europeană.

În 2024, costul mediu orar al muncii era de 12,5 euro, comparativ cu media UE de 33,5 euro. Această diferență semnificativă poate descuraja angajații să accepte munca suplimentară în weekend.

2. Schimbarea valorilor generaționale

Tinerii români, în special cei din Generația Z, acordă o importanță crescută echilibrului între viața profesională și cea personală. Mulți dintre ei preferă flexibilitatea programului și evită munca în weekend pentru a-și dedica timpul liber activităților personale.

3. Creșterea muncii remote și a programelor flexibile

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță și a programelor flexibile. Această schimbare a redus necesitatea prezenței fizice la locul de muncă în weekend, permițând angajaților să-și organizeze mai eficient timpul.

4. Lipsa motivației și a perspectivelor de carieră

Mulți angajați români simt că munca suplimentară nu este recompensată corespunzător și nu aduce beneficii semnificative în evoluția profesională. Această percepție reduce disponibilitatea de a lucra în afara programului standard.