foto Pexels/@Stephan Müller
Vă rog să îmi permiteți un preambul, pentru o mai bună înțelegere a situației legislative și practice actuale. Încerc să fac o analiză și nu să concep o știre. Volumul de informații este prea mare pentru a fi epuizat în câteva fraze. A lăsa pe dinafară informațiile esențiale, dar și detaliile înseamnă a obține o imagine parțială a lucrurilor.
Așadar, încep prin a reaminti că Uniunea Europeană derulează unul din cele mai ambițioase programe ale sale, Green Deal / Pactul Verde, cu implicații în toate sectoarele economice, inclusiv în cel agroalimentar. Ținta principală a acestui vast program este ca în 2050 blocul comunitar să atingă neutralitatea climatică: emisiile de gaze cu efect de seră ale economiei europene să nu depășească nivelul de absorbție al acestora. În felul acesta, speră autoritățile de la Bruxelles, încălzirea globală poate fi ținută sub control și cetățenii europeni se pot bucura de un mediu de viață curat și de o economie verde. Green Deal, demn de precizat, este subvenționat cu sute de miliarde de euro de la bugetul european. Respectarea regulilor aduce beneficii și compensații financiare.
Pe de altă parte, presiuni puternice venite din mai multe direcții ( concurența altor spații geopolitice, provocările pieței globale, operatori industriali, grupuri politice și profesionale interne, etc. ) obligă Comisia Europeană să ajusteze parcursul Green Deal, fără să dea semne că ar intenționa să abandoneze programul, așa cum își doresc adversarii acestuia.
Decizii noi au fost luate și în sectorul agricol, mai ales ca urmare a protestelor fermierilor din numeroase state europene, în cursul anului 2024, și din cauza opoziției politice din Parlamentul European.
Subliniez că în exercițiul financiar 2023 – 2027, principiile Green Deal ( bazat și pe cele două strategii: De la fermă la furculiță și Biodiversitate ) au fost integrate în Politica Agricolă Comună ( PAC ), concepută la Bruxelles, care, mai departe, este transpusă în Planurile Strategice concepute de fiecare stat membru în parte.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Statele membre, pentru a beneficia de fondurile de la Bruxelles, trebuie să își organizeze sectorul agroalimentar în așa fel încât să contribuie din plin și eficient la înverzirea Europei. Agricultura are, așadar, un rol esențial în punerea în practică a Green Deal.
Cum? Prin reducerea utilizării pesticidelor (-50%), a fertilizanților chimici (-50%), prin creșterea suprafeței certificate ecologic (25% din suprafața agricolă totală), înființarea de păduri, lăsarea unor terenuri pârloagă, înființarea unor elemente noi de peisaj, adoptarea surselor de energie alternativă, aplicarea unor practici prietenoase cu mediul înconjurător, subvenționate de la bugetul european în cadrul așa-numitelor ecoscheme.
În ce privește reducerea utilizării pesticidelor și fertilizanților, parcursul a fost, deocamdată, blocat prin vot, în legislatura trecută, în Parlamentul European. Suprafața agricolă ecologică crește lent, dar pare se fără șanse de atingere la nivelul UE a procentului propus, deși agricultura ecologică este mai bine subvenționată decât cea convențională.
Obligația de a lăsa teren necultivat ( pârloagă ) în procent de 4%, pentru a permite refacerea solului afectat de utilizarea agricolă intensivă și pentru a contribui la salvarea biodiversității și a polenizatorilor naturali, a provocat reacții puternice la începutul anului 2024 în rândul fermierilor. Ei nu voiau să fie condiționați la încasarea subvențiilor agricole de respectarea acestui procent, invocând scăderea producției totale la nivel de fermă și, deci, pagube economice. În consecință, Comisia Europeană a renunțat la acest procent.
Bunele Practici Agricole și de Mediu
Pentru neinițiați, formulez câteva explicații. Fermierii din toate statele europene care încasează subvenții agricole sunt obligați să respecte pe toată suprafața fermei așa numitele Bune Condiții Agricole și de Mediu / Good Agricultural and Environmental Conditions, pe scurt GAEC.
Cerințele GAEC sunt:
GAEC 1 – protejarea terenului împotriva eroziunii;
GAEC 2 – menținerea conținutului de materie organică în sol;
GAEC 3 – interdicția de a arde resturile vegetale pe terenurile arabile;
GAEC 4 – crearea și protejarea zonelor tampon de-a lungul râurilor;
GAEC 5 – gestionarea minimă a terenului pentru a reduce degradarea solului;
GAEC 6 – menținerea nivelului de materie organică în sol prin practici adecvate;
GAEC 7 – respectarea rotației culturilor;
GAEC 8 – alocarea unui procent minim de terenuri pentru zone neproductive, cum ar fi gardurile vii sau pajiștile temporare.
Mai nou și GAEC 9 – Interzicerea conversiei sau aratului pajiştilor permanente desemnate drept pajişti permanente sensibile din punct de vedere ecologic din cadrul siturilor Natura 2000.
Aceste condiționalități datează dinainte de lansarea Green Deal, însă au fost adaptate, suplimentate, reformulate, pentru a susține programul ecologic, înverzirea Europei, ceea ce i-a nemulțumit pe mulți fermieri, deși pe baza acestor GAEC au fost concepute așa-numitele ecoscheme, subvenții agricole suplimentare față de cele obișnuite.
De pildă, printre obligațiile GAEC 8 a fost introdusă aceea de a lăsa teren necultivat ( pârloagă ) în procent de minim 4%. Cerințe noi au fost adăugate și în GAEC 7 ( Rotația culturilor ).
GAEC 7 și GAEC 8 au fost condiționalitățile cele mai contestate de fermieri, în aproape toate statele europene.
Protestele masive desfășurate cu precădere la începutul anului 2024, inclusiv în România, a determinat Comisia Europeană să relaxeze condițiile GAEC 7 și GAEC 8, oferind fermierilor mai multe opțiuni realizabile.
Cum am spus: Comisia Europeană reconsideră setul de reguli, dar nu în așa fel încât să afecteze obiectivele finale. Fermierii au și opțiunea de a lăsa teren pârloagă, dar procentul de 4% a fost eliminat. În același timp, le-au fost oferite și alte opțiuni: menținerea elementelor de peisaj; interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor; măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive ( Regulamentul 1.468 / 2024, transpus în Ordinul comun 01/3.244/196 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor privind condiționalitățile, document publicat în Monitorul Oficial în 23 decembrie 2024.
Cerințe GAEC 8 / România
Propun să intru în detaliile GAEC 8, așa cum au fost formulate în Ordinul 01/3.244/196 din 23 decembrie 2024:
„GAEC 8: Menținerea elementelor de peisaj; Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor; Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive
Obiectiv principal: Menținerea elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole;
- Se mențin elementele de peisaj (rigole; garduri vii individuale și grup de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terase; movile) existente pe terenul agricol.(*)
- Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie—31 august).
- Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
Cerințele se aplică pe toate tipurile de terenuri agricole (teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente).
Plante invazive pe terenul agricol — plante cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce atingere definiției «specii invazive» prevăzute la art. 4 pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum:
— specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România, precum, dar fără a se limita la: Ailanthus altissima «cenușer», Asclepias syriaca «lapte roșu», Elodea nuttallii «usturoi nuttall», Heracleum mantegazzianum «uriaș», Heracleum sosnowskyi «mucog», Humulus scandens «hamei japonez», Impatiens glandulifera «balsam himalayan», Ludwigia peploides, Parthenium hysterophorus, Myriophillum aquaticum «clei papagal» (sursa: https://invazive.ccmesi.ro/despre-speciile-invazive/lista-sai-romania/);
— specii de plante invazive dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente (prag maxim admis 20% din vegetație/biomasă), precum: Alnus glutinosa (arin negru) puieți, Amorpha fruticosa (salcâm pitic), Asperula cynanchica (buruiana epilepsiei), Betula pendula (mesteacăn) puieți, Botriochloa ischaemum (bărboasă), Calamagrostis epigeios (trestioară) etc.;
— specii de plante invazive pe terenurile arabile și pajiștile din regiunile de câmpie și dealuri joase, precum: cuscuta (Cuscuta campestris), costrei (Sorghum halepense), cornuți (Xanthium strumarium), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), lupoaia (Orobanche spp), zârna (Solanum
nigrum).
Plante toxice/otrăvitoare, cum ar fi: Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (rușcuță), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galega officinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninarița) etc.
Fermierii au obligația identificării și combaterii plantelor invazive și a plantelor toxice/otrăvitoare existente pe terenul agricol pe care îl administrează.
Referințe: Ghidul fermierului privind condiționalitatea (versiunea în vigoare), sursa: https://apia.org.ro/materiale-de-informare/
Tăierea gardurilor vii și a arborilor — înseamnă orice tip de tăiere sau intervenție asupra gardurilor vii și a arborilor care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice, precum și la perturbarea intenționată a acestora.
Perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice — perioada în care o specie de păsări depune ouă, le clocește și își crește puii până când aceștia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricțiilor din planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere și creștere pentru speciile de păsări este 15 martie—31 august, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât și în afara acestora.
Respectarea cerințelor GAEC 8 se verifică astfel: cerințele 1. se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 2, 3 și 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă.
(*) Elementelor de peisaj înființate prin ecoschemele menționate la art. 31 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ce vizează angajamente voluntare.
Aceste cerințe trebuie respectate de toți fermierii care solicită subvenții agricole ( plăți directe ) prin cererea unică de plată. Respectarea acestor cerințe este o condiție pentru a încasa diferitele tipuri de subvenții agricole ( subvenția de bază, plata redistributivă, subvenția pentru tinerii fermieri, etc. ).
Ecoschemele sau subvențiile agricole europene pentru înverzire
Începând cu exercițiul financiar 2023 – 2027, Uniunea Europeană a introdus subvenții noi, numite ecoscheme, în concordanță cu Green Deal.
Aceste ecoscheme sunt voluntare pentru fermieri, dar statele membre, prin Planurile Strategice cu specific național, sunt obligate să atingă anumite ținte de înverzire.
Pentru asta, trebuie să convingă fermierii să aplice pentru ecoscheme. Adică să folosească zăhărelul financiar. România are o serie de ecoscheme, în sectorul vegetal ( cultivării pământului ). Cerințele generale și specifice se suprapun în parte cu cerințele din cele nouă GAEC.
Începând cu acest an, România a introdus o ecoschemă nouă, numită PD ( Plăți Directe ) 28. Cerințele acesteia sunt în mare parte asemănătoare cu GAEC 8.
PD 28 a fost aprobată prin HG 15/2005 ( M.O., partea I, nr. 43, 17 februarie ). Am scris despre acest subiect în articolul ”Guvernul introduce o nouă subvenție agricolă pe suprafață/ Pentru a încasa banii de la bugetul european fermierii trebuie să mențină zone neproductive pe terenurile arabile / Printre obiective: atenuarea schimbărilor climatice”.
Detaliile privind aplicarea PD 28 au fost formulate în Ordinul 42 al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( M.O., partea I, nr. 127, 12 februarie 2025 ).
Ecoschema PD 28
Propun să vedem în detaliu în ce constă această nouă ecoschemă.
Ecoschema privind menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile
Art. 59 (1)
Sprijinul aferent intervenției PD-28 ”Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile” se acordă ca plată anuală pe toate suprafețele de terenuri arabile în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ca plată suplimentară față de plata BISS ( Basic Income Support for Sustainability Scheme / Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității, n.m. ), ca urmare a respectării cerinței specifice stabilite în fișa intervenției prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
NOTĂ Cerința specifică: Fermierii trebuie să aloce cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei în vederea menținerii zonelor neproductive și/sau înființării de elemente noi de peisaj.
Art. 59 ( 2 )
Condițiile de eligibilitate, pe care fermierii trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ, sunt:
a) să aibă calitatea de fermier activ și de beneficiar al plății BISS;
b)să fie utilizatorii unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare și control (IACS), din categoria teren arabil;
c) dimensiunea exploatației agricole să fie de minimum 1 ha teren arabil, constituită din suprafețele însumate ale tuturor parcelelor eligibile, cu dimensiunea parcelei agricole de minimum 0,3 ha;
d) să se angajeze, pe baze anuale, să respecte cerința specifică;
e) să țină o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de bază și specifice la nivelul suprafețelor aflate sub angajament.
Art. 59 ( 3 )
Condiționalitatea prevăzută în Ordinul nr. 54/570/32/2023 se respectă la nivelul întregii exploatații agricole pe întregul an calendaristic. ( Această obligație pune în încurcătură fermierii, deoarece cerințele pentru GAEC au fost modificate prin Ordinul 01/3.244/196 din 23 decembrie 2024, care elimină obligația respectării procentului minim de 4% teren lăsat pârloagă, așa cum este formulată în ordinul din 2023! )
Art. 59 ( 4 )
Angajamentul depășește nivelul obligatoriu neremunerat al cerinței de bază, constituit din următoarea cerință GAEC relevantă: GAEC 8, potrivit căreia trebuie asigurată menținerea elementelor de peisaj (rigole; garduri vii individuale și grup de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terase; movile) existente pe terenul agricol.
Art. 59 ( 5 )
(1) Fermierii trebuie să aloce în anul de cerere cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei în vederea menținerii zonelor neproductive și/sau înființării de elemente noi de peisaj.
(2) Sunt considerate zone neproductive:
a) margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele;
b) teren lăsat pârloagă;
c) zone umede mici.
(3) Sunt considerate elemente noi de peisaj:
a) garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament;
b) grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre;
c) arbori solitari/izolați;
d) movile.
(4) Pentru respectarea cerinței de la alin. (1) fermierii pot combina în orice formă oricare dintre opțiunile de la alin. (2) și (3).
(5) Pentru calcularea ponderii minime din suprafața de teren arabil se aplică factorii de conversie și de ponderare, precum și valorile privind suprafețele minime și maxime menționate în descrierea zonelor neproductive și a elementelor noi de peisaj, conform anexei nr. 30.
(6) Elementele noi de peisaj se înființează/se plantează pe parcursul anului în care fermierul optează pentru ecoschema PD-28.
(7) Fermierii fac dovada respectării prevederilor alin. (6) sub forma unor fotografii geoetichetate care se depun până la data de 30 noiembrie a anului de cerere.
(8) În situația nerespectării termenului stabilit la alin. (7), APIA va realiza control la fața locului pentru verificarea respectării prevederilor alin. (6).
(9) Nefurnizarea dovezilor stabilite la alin. (7) până la data de 15 octombrie inclusiv poate conduce la imposibilitatea acordării avansului.
(10) Elementele noi de peisaj trebuie să se regăsească pe suprafețele de teren arabil sau adiacent parcelei de teren arabil, pe terenul aflat la dispoziția fermierului.
(11) În anul ulterior aplicării ecoschemei PD-28, elementelor noi de peisaj li se aplică obligația de menținere a elementelor de peisaj existente pe terenul agricol, conform standardului GAEC 8.
(12) În anul ulterior aplicării ecoschemei PD-28, elementelor noi de peisaj constituite din arbori și arbuști li se aplică interdicția de tăiere în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie-31 august), conform standardului GAEC 8.
(13) Nu sunt eligibile pentru PD-28 elementele de peisaj (garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori, grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre în aliniament, arbori solitari, movile) care au fost declarate anterior anului de cerere 2025 și pentru care s-a aplicat obligația menținerii elementelor de peisaj existente pe terenul agricol, conform GAEC 8.
Art. 59 ( 6 )
(1) Fermierii care nu respectă condițiile de eligibilitate stabilite la art. 59 ( 2 ) nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-28.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 59 ( 4 ) și 59 ( 5 ) se sancționează conform dispozițiilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 278/2024 pentru aprobarea sistemului de sancțiuni aplicabil intervențiilor și ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2024, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Nerespectarea normelor privind condiționalitatea se sancționează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 59 ( 7 )
(1) Fermierii care optează pentru ecoschema PD-28 pot accesa pe aceeași suprafață de teren arabil și ecoschema PD-04 sau ecoschema PD-05, după caz
(2) Fermierii care optează pentru ecoschema PD-28 nu pot accesa ecoschema PD-05, în cazul în care optează pentru cerința specifică privind plantarea a 2 arbori/ha, așa cum este prevăzută la art. 50 alin. (1) pct. 1.”
Cuantumul unitar planificat în perioada 2025-2027 este de 58,18 euro/ha. Cuantumul minim este de 49,45 euro/ha. Cuantumul maxim estimat este de 75,63 euro/ha.
Pentru ecoschema PD 04 ”Practici benefice pentru mediu și climă în teren arabil” cuantumul unitar planificat este de 56,28 euro/ha. Cuantumul maxim estimat este de 73,00 euro/ha.
Cuantumul subvenție de bază BISS este de 98 de euro/ha. Cuantumul subvenției pentru tinerii fermieri este de 46 de euro/ha.
Un tânăr fermier ( până în 40 de ani ) poate încasa cumulativ BISS, subvenția pentru tinerii fermieri, PD 04 și PD 28 ( 98 euro + 46 euro + 58 euro + 56 euro = 258 de euro/ha ).
De subliniat că aceste cuantumuri sunt aplicate pe toată suprafața agricolă eligibilă a exploatației agricole.
Câteva observații
Până la intrarea banilor în cont este însă de urmat o cale destul de complicată.
Procentul de 4% teren lăsat pârloagă nu mai este obligatoriu în GAEC 8, dar fermierii care optează ( și ) pentru ecoschema 28 trebuie să aloce cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei în vederea menținerii zonelor neproductive și/sau înființării de elemente noi de peisaj. Terenul lăsat pârloagă este considerat zonă neproductivă.
Cum definește Ministerul Agriculturii terenul lăsat pârloagă?
”Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică și în cazul schimbării utilizatorului terenului” – Ordinul 50/18 februarie 2025, M.O., partea I, nr.143.
Pentru a fi eligibil la plată în cadrul ecoschemei 28, un fermier trebuie să înființeze elemente noi de peisaj în cursul anului de cerere a subvenției. Adică: garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament; grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre; arbori solitari/izolați; movile.
Ecoschemele, în general, sunt atractive pentru fermierii cu suprafețe mari de teren agricol, deși eligibilitatea începe de la 1 ha. Intervine aici aritmetica simplă a subvențiilor agricole: suma primită crește în funcție de numărul hectarelor eligibile. Pe de altă parte, cerințele generale și specifice, așa cum sunt formulate în Planul Strategic 2023 – 2027, precum și în actele legislative guvernamentale ( HG ) și ministeriale ( ordine de ministru ), descurajează pe mulți fermieri să aplice pentru aceste ecoscheme, mulțumindu-se să solicite numai subvențiile obișnuite: BISS, plata pentru tinerii fermieri, plata redistributivă, sprijin cuplat pentru sectorul vegetal, unde criteriile sunt mai ușor de îndeplinit.
O mai bună informare din partea autorităților de profil ( MADR, APIA ), din partea asociațiilor, precum și apelarea la serviciile unor juriști ar fi utile pentru fermierii care ezită să aplice pentru ecoscheme.
Fermierii pot solicita subvenția PD 28 începând din această primăvară ( anul de cerere 2025 – 2026 ).
