Sursa foto: coolfarm.org
Raportul anual realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) conturează un deceniu marcat de tensiuni între cererea tot mai mare de produse agricole și constrângerile tot mai puternice asupra resurselor naturale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Produse agricole și pescărești, creștere de aproximativ 13% până în 2034
Documentul anticipează o creștere a cererii globale de produse agricole și pescărești de aproximativ 13% până în 2034, dar avertizează că distribuția acestei creșteri va fi inegală, iar modul în care sectorul va reuși să se adapteze va depinde de eficiența investițiilor în productivitate și de cooperarea internațională.
Conform prognozelor, statele cu venituri medii vor fi principalii motoare ale cererii, pe fondul urbanizării și al creșterii veniturilor.
Aici, dietele vor continua să se diversifice, iar consumul de proteine animale, pește și produse procesate va spori semnificativ. În schimb, în țările cu venituri mici, creșterea va fi determinată aproape exclusiv de dinamica populațională, fără o diversificare notabilă a alimentației.
Pentru o dietă echilibrată- minim 300 kcal proteină animală!
Diferențele devin și mai vizibile în ceea ce privește aportul caloric din produse de origine animală.
În economiile cu venituri medii inferioare, acesta va crește cu 25%, până la 364 kcal pe zi de persoană, peste pragul minim de 300 kcal considerat de FAO necesar pentru o dietă echilibrată.
În țările cu venituri mici însă, nivelul va rămâne la 143 kcal, ceea ce înseamnă o perpetuare a decalajului nutrițional global.
Țările cu venituri medii vor investi în tehnologie, digitalizare și inovație
Pe partea ofertei, raportul estimează o creștere a producției agricole și pescărești de 14% până în 2034. Această expansiune va fi realizată diferit în funcție de nivelul de dezvoltare.
Țările cu venituri medii vor investi în tehnologie, digitalizare și inovație pentru a crește productivitatea. În schimb, în regiunile sărace din Africa și Asia de Sud, expansiunea se va baza pe extinderea terenurilor cultivate și pe creșterea efectivelor de animale – practici care amplifică presiunea asupra mediului și riscurile climatice.
Agricultura ar putea contribui simultan la eradicarea subnutriției
Impactul climatic rămâne o constantă majoră a analizelor. Emisiile directe de gaze cu efect de seră din agricultură sunt prognozate să crească cu 6% în următorul deceniu.
Totuși, raportul subliniază că, o creștere de 15% a productivității, combinată cu adoptarea pe scară largă a tehnologiilor prietenoase cu mediul, ar putea inversa această tendință. Într-un scenariu optimist, agricultura ar putea contribui simultan la eradicarea subnutriției și la reducerea emisiilor cu 7% sub nivelurile actuale. Soluțiile identificate includ agricultura de precizie, gestionarea îmbunătățită a nutrienților și a apei, furaje cu amprentă redusă de carbon și diversificarea rotației culturilor.
22% din caloriile consumate la nivel global vor proveni din produse tranzacționate peste granițe
Comerțul internațional va juca un rol decisiv. Estimările arată că, în 2034, aproximativ 22% din caloriile consumate la nivel global vor proveni din produse tranzacționate peste granițe, în creștere de la 17% în urmă cu două decenii.
Aceste fluxuri comerciale funcționează ca un mecanism de echilibrare între surplusurile și deficitele regionale, reducând riscul de volatilitate accentuată a prețurilor și îmbunătățind accesul populațiilor vulnerabile la alimente. În același timp, autorii raportului atrag atenția că actualul climat geopolitic tensionat face ca menținerea unui comerț agricol deschis și previzibil să fie mai importantă ca oricând.
Scăderea prețurilor, provocări suplimentare pentru micii fermieri
Un alt aspect critic este evoluția prețurilor. În termeni reali, acestea sunt așteptate să scadă ușor, în linie cu îmbunătățirea productivității. Însă această evoluție aduce provocări suplimentare pentru micii fermieri, care operează cu resurse limitate și au un acces redus la piețe și tehnologii. Pentru ei, scăderea prețurilor riscă să însemne diminuarea veniturilor și vulnerabilitate sporită, ceea ce justifică necesitatea unor politici care să faciliteze integrarea lor în lanțurile valorice și accesul la instrumente de gestionare a riscului.
Raportul subliniază și gradul ridicat de incertitudine al acestor proiecții. Crizele economice și geopolitice, fenomenele climatice extreme, variațiile costurilor energetice sau schimbările de politici comerciale pot devia semnificativ traiectoria anticipată. În acest context, planificarea strategică și investițiile în reziliență devin esențiale.
Vulnerabilitățile sectorului agricol
În ansamblu, raportul OCDE–FAO pentru 2025–2034 evidențiază atât oportunitățile, cât și vulnerabilitățile unui sector agricol aflat sub presiuni multiple.
Creșterea cererii este certă, însă modul în care agricultura globală va reuși să răspundă acestei provocări depinde de doi factori-cheie: capacitatea de a crește productivitatea prin inovație și digitalizare, și menținerea unui comerț agricol stabil și deschis.
Fără aceste condiții, există riscul ca progresul înregistrat să accentueze inegalitățile și să pună o presiune suplimentară asupra resurselor naturale.
