Alimentele ultraprocesate, tot mai prezente în dieta modernă, pot avea efecte asupra sănătății comparabile cu cele ale fumatului. Un studiu realizat de cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine din cadrul Florida Atlantic University arată o legătură clară între consumul acestor produse și inflamația sistemică — un factor-cheie în apariția bolilor cardiovasculare, a cancerului și a decesului prematur, arată G4Media, citând News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Băuturile carbogazoase, gustările ambalate, produsele de patiserie industrială și carnea procesată fac parte din categoria alimentelor ultraprocesate. Aceste produse sunt obținute prin procedee industriale complexe și conțin numeroși aditivi, dar foarte puțini nutrienți esențiali.
În Statele Unite, alimentele ultraprocesate asigură aproape 60% din aportul caloric zilnic al adulților și până la 70% din alimentația copiilor. Deși sunt concepute pentru a fi gustoase și a rezista mai mult timp pe raft, ele favorizează supraalimentația și acumularea de calorii fără valoare nutritivă.
Numeroase cercetări au asociat consumul crescut de produse ultraprocesate cu obezitatea, diabetul, bolile de inimă, tulburările psihice și risc crescut de deces prematur.
Datele studiului american
Studiul, publicat în revista The American Journal of Medicine, a analizat datele a peste 9.200 de adulți americani incluși în programul național Health and Nutrition Examination Survey. Cercetătorii au comparat procentul de alimente ultraprocesate din dieta participanților cu nivelul din sânge al proteinei C reactive ultrasensibile (hs-CRP) – un marker al inflamației cronice și un indicator important al riscului cardiovascular.
Rezultatele au arătat că persoanele care obțin între 60% și 79% din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate aveau un risc cu 11% mai mare de inflamație, comparativ cu cei care consumau sub 20%. Chiar și participanții cu un aport de 40-59% din astfel de produse prezentau un risc crescut cu 14%.
După ajustarea pentru factori precum vârsta, fumatul sau activitatea fizică, corelația a rămas semnificativă.
Riscul cel mai mare a fost observat în rândul persoanelor supraponderale și al celor de vârstă mijlocie. Adulții între 50 și 59 de ani aveau o probabilitate cu 26% mai mare de a prezenta markeri inflamatori ridicați decât tinerii între 18 și 29 de ani.
Obezitatea creștea riscul cu până la 80%, iar fumatul adăuga un plus de 17%. Cercetătorii atrag atenția că efectele combinate ale acestor factori pot accelera procesele inflamatorii și pot favoriza apariția bolilor cronice.
Un nou “fumat” al secolului XXI
Autorii studiului compară fenomenul cu epidemia fumatului din secolul trecut. „A fost nevoie de decenii de dovezi științifice și de acțiuni legislative pentru a reduce consumul de țigări. În mod similar, combaterea efectelor alimentelor ultraprocesate va necesita timp și o colaborare între autorități, comunitatea medicală și industria alimentară”, se arată în raport.
Cardiologul dr. Charles H. Hennekens, coautor al studiului, avertizează: „Alimentele ultraprocesate nu doar că oferă puțini nutrienți, dar pot stimula inflamația cronică, un proces biologic implicat în bolile cardiovasculare și cancer.”
El recomandă ca medicii și nutriționiștii să discute activ cu pacienții despre importanța unei diete echilibrate, bazate pe alimente naturale, bogate în fibre, vitamine și minerale.
Legătura cu creșterea cazurilor de cancer colorectal
Cercetătorii notează că incidența tot mai mare a cancerului colorectal în rândul tinerilor americani ar putea fi corelată, cel puțin parțial, cu consumul ridicat de produse ultraprocesate.
Ei cer intensificarea măsurilor de sănătate publică pentru îmbunătățirea etichetării produselor, reducerea aditivilor nocivi și promovarea alimentației sănătoase în școli și prin campanii naționale.
Deși studiul se referă la Statele Unite, autorii avertizează că tendința este globală. În Europa, ponderea alimentelor ultraprocesate în dieta zilnică este în creștere, în special în rândul tinerilor.
Concluzia cercetătorilor este clară: alimentele ultraprocesate pot deveni pentru sănătatea publică o amenințare comparabilă cu fumatul, dacă nu sunt luate măsuri urgente pentru educarea consumatorilor și reglementarea industriei alimentare.