Sursa foto: Alphaspirit | Dreamstime.com
Aproape 2 miliarde de oameni s-ar putea confrunta cu un risc de modificări ale disponibilităţii apei dacă planeta va continua să se încălzească, conform unui nou studiu publicat la 14 mai în jurnalul Earth’s Future şi bazat pe simulări pe calculator, transmite revista Live Science, citată de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Concluziile studiului susţin că acest risc are o probabilitate redusă, dar nu este o imposibilitate.
Noul studiu încearcă să afle ce se va întâmpla dacă temperaturile medii globale ar creşte cu 1,5 C, chiar şi pentru un interval de timp de câteva decenii. Conform autorilor studiului, o astfel de creştere a temperaturii globale ar putea avea un impact permanent asupra zonei de convergenţă intertropicală sau zona calmului ecuatorial – regiunea aflată în apropierea Ecuatorului, unde vânturile din emisfera nordică și sudică se întâlnesc.
„Acest impact pe care-l cuantificăm aici se va simţi pentru o lungă perioadă de timp”, a declarat Norman Steinert, coordonatorul studiului, climatolog la Centrul pentru Cercetări Climatologice Internaţionale din Norvegia.
Zona de convergenţă intertropicală are o influenţă puternică asupra modelelor de precipitaţii, iar creşterea temperaturilor ar putea să o împingă spre sud, modificând durata şi intensitatea sezoanelor umede şi uscate, în special în părţi din Africa, Amazon şi Asia de Sud-Est. Prea multă ploaie în unele zone şi insuficiente precipitaţii în altele pot avea efecte grave asupra agriculturii, ecosistemelor şi disponibilităţii apei pentru o importantă parte a planetei.
Două scenarii diferite și opt simulări computerizate pe modele climatice
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au examinat două scenarii diferite în cadrul a 8 simulări pe modele climatice pe calculator.
Un scenariu „idealizat” a analizat modul în care ar putea să se schimbe tiparele de precipitaţii dacă dioxidul de carbon atmosferic ar creşte cu o rată de 1% pe an în următorii 140 de ani, iar apoi ar descreşte cu aceeaşi rată pentru încă 140 de ani. Aceasta este o modalitate considerată „curată” de a evalua impactul unei creşteri şi scăderi a temperaturilor globale, chiar dacă nu este una „realistă”, conform lui Steinert.
Al doilea scenariu a fost unul mai „realist”, în care emisiile cresc până în anul 2040, după care urmează o serie de eforturi agresive de atenuare pentru a reduce temperaturile. Presupunerea a fost că „nu vom putea sau nu ne va plăcea să trăim într-o lume mai caldă şi, la un moment dat, vom face eforturi pentru a reduce din nou temperaturile”, a susţinut Steinert pentru Live Science.
Un scenariu plauzibil, dar cu o probabilitate redusă
Majoritatea proiecţiilor au avut ca rezultat nicio schimbare sau mici schimbări în cazul zonei de convergenţă intertropicală. Însă într-una dintre simulările din cazul scenariului idealizat, precum şi în două dintre simulările din cazul scenariului considerat mai realist, zona de convergenţă intertropicală se schimbă semnificativ, atrăgând cu sine modificări importante ale modelelor precipitaţii pe aproape toată planeta.
Bazându-se pe numărul de modele care preconizează rezultate diferite, mai puţin catastrofale, autorii studiului descriu modificarea zonei de convergenţă intertropicală drept “improbabilă”.
„Africa Centrală şi de Vest şi părţi din Asia de Sud-Est ar putea să se confrunte cu precipitaţii reduse, în timp ce Nord-Estul Braziliei ar fi în pericol de inundaţii. Intensitatea patternurilor meteorologice poate afecta viaţa a miliarde de oameni şi poate complica agricultura ce se bazează pe modele climatice stabile. În total, 23% din populaţia lumii şi peste 12% din zonele de uscat ale planetei ar putea fi afectate”, conform acestui scenariu caracterizat drept „plauzibil dar cu o probabilitate scăzută”, a mai susţinut Steinert.
