Foto: Pexels
Există sute de specii de creveți, fiecare cu caracteristici distincte. Cele mai cunoscute tipuri din cei pe care îi putem achiziționa din magazine includ:
-
Creveți tigru (Penaeus monodon) – mari, dungați, foarte apreciați în Asia.
-
Creveți albi (Litopenaeus vannamei) – cei mai răspândiți în întreaga lume, folosiți în preparate comerciale.
-
Creveți roșii (Aristeus antennatus) – capturați în Marea Mediterană.
-
Creveți nordici (Pandalus borealis) – mai mici, pescuiți în Atlanticul de Nord.
-
Creveți de apă dulce (Macrobrachium rosenbergii) – de cultură din zonele tropicale.
Creveții din comerț au un număr când sunt comercializați, pe care îl vom găsi pe pungă – este un sistem standard de clasificare care indică mărimea (dimensiunea) lor. Numărul va reliefa câte bucăți de crevete sunt raportat la kg, iar din acest punct de vedere vom vedea dimensiunea produsului. Cu cât numărul e mai mic cu atât creveții sunt mai mari.
De exemplu, în Europa (inclusiv România), etichetele menționează „calibru 16/20”, adică 16–20 creveți pe kilogram. Uneori se specifică și: „bucăți per kg”. Așadar, dacă vezi „40/60” pe o pungă din supermarket, înseamnă 40 până la 60 de creveți într-un kilogram.
În Europa, câteodată mărimea este dată și în cm, sau în denumiri generale: XL, L, M, S.
În restaurante, poate apărea și denumirea: jumbo, colossal, extra large – dar acestea nu sunt standardizate mereu.
Cum alegi dimensiunea creveților în funcție de preparat:
Cocktail de creveți – foarte mari – arata foarte bine și pot fi serviți la pahar cu sos cocktail
Grătar – mari – rezistă bine la căldură, nu se usucă
Paste cu creveți – medii – ușor de amestecat în sos, dau echilibru între textură și gust
Orez – medii – se distribuie bine în preparat fără a domina
Creveți pane – medii – ușor de manevrat și de învelit în crustă
Tartar – mici – textură fină, se gătesc rapid în marinadă
Salate – mici – se integrează bine și nu monopolizează gustul.
Important de știut pentru a alege bine creveții
Creveții decorticați sunt mai recomandați dacă gătești pentru mai multe persoane. Creveții cu corp și cap oferă mai multă aromă, dar se pierde volum după curățare.
Congelarea poate afecta textura. Dezgheață-i lent în frigider.
Dacă sunt cu corp și cap, adaugă 25–40% în plus la greutate. Din 200 de gr de creveți întregi vei obține cam 140–150 de gr de carne după curățare.
Care este diferența dintre crevete și langustină și cum să nu faci confuzii
Deși pot părea similare la prima vedere, crevetele și langustina sunt crustacee foarte diferite, atât din punct de vedere biologic, cât și gastronomic. Langustina (Nephrops norvegicus), cunoscută și ca „scampi” în italiană sau „cigala” în spaniolă, este o rudă apropiată a homarului și aparține familiei Nephropidae. Trăiește exclusiv în ape sărate, la adâncimi mari, în special în Atlanticul de Nord și în Marea Nordului.
Spre deosebire de crevete, langustina are un corp mai robust, cu clești lungi și subțiri, o coajă mai dură și un aspect care amintește de un homar miniatural. Poate atinge 13–25 de cm în lungime.
Carnea de langostină este albă, fermă și extrem de aromată, considerată o delicatesă. Este ideală pentru preparate sofisticate: la cuptor, la grătar, în unt sau în supe rafinate, la fel ca și homarul.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
În unele limbi, cum este cazul spaniolei sau italianei, termenul „langostino” se poate referi la creveți mari, nu la langustină. În SUA, cuvântul „scampi” a ajuns să desemneze un preparat cu creveți în unt și usturoi, deși în Europa „scampi” se referă strict la langustină. Motiv pentru care este mai bine de verificat denumirea științifică a produsului, menționată obligatoriu pe pachet.
Deși creveții sunt foarte apreciați din punct de vedere gastronomic, dacă vrei o experiență de fine dining, langustina este alegerea perfectă și relativ accesibilă ca preț, în comparație cu homarul.
