FOTO: Dreamstime/ Wellphotos
Pe câmpurile arse de soare din Grecia, în inima agricolă a regiunii Thessalia, fermierii caută soluții tot mai ieftine pentru a-și proteja culturile. Tot mai des, aceștia recurg la pesticidele aduse ilegal în recipiente din plastic, fără etichete, provenite din Bulgaria sau Turcia. Sunt mai ieftine, mai puternice și, potrivit testelor de laborator, extrem de periculoase. Aceste produse conțin substanțe interzise de Uniunea Europeană de ani de zile, din cauza riscurilor pentru oameni și mediu, conform unui reportaj publicat de Reuters.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Fenomenul nu este izolat. Datele Europol arată că în 2022, în Europa au fost confiscate 2.040 de tone de pesticide ilegale – de patru ori mai mult decât în 2019. Autoritățile avertizează că adevărata amploare a comerțului ilegal este și mai mare, deoarece multe transporturi trec neobservate.
Fermierii strânși cu ușa aleg calea ilegală
Costul pesticidelor legale a devenit prohibitiv pentru mulți agricultori greci. Un litru dintr-un insecticid autorizat poate ajunge la 380 de euro. Pe piața neagră, o versiune contrafăcută costă 200–230 de euro. Pentru unii, alegerea este una de supraviețuire economică.
„Ca să trăiești, trebuie să devii infractor?”, întreabă retoric Giorgos Zeikos, cultivator de mere din satul Agia. El spune că a refuzat să folosească pesticide ilegale, dar recunoaște că mulți colegi de breaslă – inclusiv din familia sa – au cedat tentației.
Regiunea Thessalia, important bazin agricol al Greciei, suferă de pe urma schimbărilor climatice și a efectelor crizei financiare din 2010–2018. Mulți agricultori și-au abandonat livezile și au plecat în căutarea altor surse de venit.
Trafic organizat, sub nasul autorităților
Pesticidele ilegale intră în Grecia ascunse în roți de rezervă sau transportate cu plute folosite și pentru migrație. Într-un sat, un fermier a mărturisit că a mers personal în Bulgaria și a cumpărat cinci cutii pentru el și vecinii lui. În altă localitate, localnicii primesc comenzile pentru un traficant cunoscut drept „Bulgarul”.
„Dacă vrei să găsești, găsești”, spune Thanasis Kostis, agricultor din Metamorfosi. El susține că nu a folosit niciodată produse ilegale, dar recunoaște că fenomenul este bine cunoscut.
Distribuția e structurată ca o rețea de crimă organizată: importatori, depozitare, distribuitori locali. Poliția, adesea subfinanțată, acționează doar pe baza unor ponturi.
Riscuri grave pentru sănătate și mediu
Produsele confiscate ajung la Institutul Fitopatologic Benaki din Atena pentru analiză. Unele au etichete în bulgară sau turcă, altele sunt scrise de mână. Conținutul poate fi diferit față de produsul original și include adesea solvenți necunoscuți sau toxici. Conform legii grecești, sunt legale doar pesticidele cu etichete în limba greacă.
Testele din 2024 au descoperit peste o duzină de pesticide interzise în Grecia – unele interzise încă din 2009. Substanțele sunt legate de afecțiuni hepatice, renale, pulmonare sau chiar de cancer. Deși unele sunt permise în alte țări, cum ar fi Statele Unite, UE le-a interzis pe baza riscurilor demonstrate.
În ultimul an, autoritățile au identificat pesticide interzise în produse precum măsline, roșii, cireșe, struguri și portocale. Organizația Mondială a Sănătății consideră că riscul pentru consumatori este scăzut, dar fermierii care le aplică sunt expuși mult mai intens.
În Thessalia, în anii 2000, medicii de la spitalul universitar din Larissa au observat o creștere a cazurilor de fibroză pulmonară combinată cu emfizem (CPFE), o afecțiune rară. Boala a fost asociată cu expunerea la pesticide și fumat. Studiul lor a contribuit la recunoașterea oficială a acestei patologii.
„Aproape toți pacienții expuși la pesticide și fumători dezvoltau această boală”, a spus doctorul Ilias Dimeas.
O luptă lentă, pe mai multe fronturi
Ministerul Agriculturii din Grecia susține că lucrează pentru a combate fenomenul. „Lupta împotriva ilegalității este o prioritate”, a declarat ministrul Kostas Tsiaras. Însă mulți spun că măsurile sunt insuficiente, iar controalele sunt rare din cauza lipsei de personal.
George Pontikas, directorul ESYF – asociația greacă a producătorilor de pesticide – susține că produsele legale sunt eficiente, iar cei care folosesc variante ilegale ar trebui tratați ca infractori periculoși. „Cine otrăvește hrana noastră pentru profit trebuie pedepsit ca un criminal.”
În paralel, autoritățile europene și chiar guvernul chinez au început discuții pentru o cooperare mai strânsă în domeniul vamal. Deși multe dintre substanțele ilegale provin din China, Beijingul susține că încurajează respectarea legilor locale.
Între timp, în satele grecești, agricultorii aplică pesticidele pe timp de noapte, plătesc cash și ard recipientele goale, pentru a nu lăsa urme.
„Toate pesticidele au consecințe”, spune cu un oftat Thanasis Kostis. „Aveam mască, dar anul ăsta n-am mai purtat-o deloc.”
