FOTO: Dreamstime/Jerryb8
Un român din patru nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă, iar aproximativ 40% din populaţia României nu este racordată la sistemul de canalizare, relevă cel mai recent raport de audit al performanţei în sectorul apei, întocmit de Curtea de Conturi, ce conţine date de la nivelul anului 2022.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Conform documentului, menţionat în cadrul unui workshop de specialitate, organizat miercuri în marja Forumului Regional al Apei “Dunăre-Europa de Est”, în mediul rural 59% dintre locuitori nu aveau acces la sistemul public de apă, în timp ce 84% nu erau racordaţi la reţele publice de canalizare.
Unul dintre concluziile raportului de audit arată că, deşi situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă şi canalizare dintre ţările UE, unde rata medie de conectare la reţele publice de alimentare cu apă depăşeşte 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare.
În ceea ce priveşte accesul populaţiei la condiţiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populaţia României nu avea acces la baie/duş şi nici toaletă în locuinţă.
“Acest indicator este şi mai pronunţat la categoria de populaţie vulnerabilă care trăieşte la limita subzistenţei şi care este denumită, generic, ‘în risc de sărăcie’: mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflaţi în această situaţie nu beneficiau nici de baie/duş şi nici de toaletă în locuinţă la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens. Dimensiunea ponderilor de mai sus relevă, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmărit, un aspect semnificativ de deprivare materială în rândul gospodăriilor acestei categorii de populaţie vulnerabilă din România”, se menţionează în document.
Conform instituţiei de audit, în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate şi coerente, iar responsabilităţile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere/autorităţi publice şi nu există un lider coordonator al domeniului. De asemenea, politicile publice nu au ţinte şi indicatori bine definiţi şi sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate, astfel că rezultatele implementării acestora pot fi puse la îndoială.
Referitor la politica investiţională guvernamentală, aceasta “a fost deseori neunitară şi inconsecventă”.
“Managementul programelor cu finanţare naţională a fost unul deficitar în condiţiile în care fundamentarea acestora nu a avut la bază criterii suficient de solide de selecţie şi prioritizare a proiectelor de investiţii. Se remarcă suprapuneri şi paralelisme între programe de investiţii, numeroase deficienţe în implementare şi, în final, se obţin rezultate sub aşteptări. Acordarea finanţărilor în cadrul diferitelor programe se face pe baza unor criterii neunitare şi care nu reflectă o viziune de consolidare strategică a sectorului, de realizare a ţintelor de conformare şi de operare în condiţii de siguranţă, calitate şi eficienţă a serviciilor, notează raportul.
În plus, s-a remarcat gradul relativ redus de utilizare a fondurilor alocate pentru investiţii în apă şi canalizare (78% în cazul programelor finanţate din fonduri europene, respectiv 74% în privinţa celor din bugetul naţional, conform datelor la 31 decembrie 2022).
Totodată, există un ritm lent de execuţie şi de finalizare a obiectivelor de investiţii, iar mecanismele de monitorizare şi evaluare a rezultatelor programelor de investiţii cu finanţare naţională sunt slabe, ceea ce a dus la întârzieri mari în execuţie, soluţii tehnice necorespunzătoare, probleme de calitate a lucrărilor, investiţii realizate dar nefuncţionale sau exploatate sub capacitate.
“Calitatea apei este sub nivelul nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor. Mulţi operatori, în special cei din mediul rural sau din oraşe mici, funcţionează fără licenţă sau autorizaţie sanitară, deci fără o garanţie a calităţii. Există o capacitate insuficientă a instituţiilor de reglementare şi control de a garanta respectarea standardelor de calitate în domeniu”, se arată în concluziile auditului.
Pe fondul acestor constatări, Curtea de Conturi a întocmit o listă de recomandări, printre care: Guvernul să se implice mai activ la nivel strategic şi în coordonarea activităţilor ministerelor implicate în sectorul apei; managementul programelor de investiţii cu finanţare naţională trebuie semnificativ îmbunătăţit şi se impune o ierarhizare mai clară a nevoilor şi o prioritizare mai responsabilă şi transparentă a domeniilor şi obiectivelor finanţate; pentru programele finanţate din fonduri naţionale (PNDL, PNCIPS, Anghel Saligny etc.), este urgent şi imperios a fi introduse mecanisme de control şi monitorizare ex-ante şi ex-post a investiţiilor, care să asigure creşterea eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice şi garanţia impactului asupra vieţii cetăţeanului.
De asemenea, în cazul operatorilor care nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă a sănătăţii publice, de protecţie a mediului şi de sustenabilitate economică (în special, micii operatori din mediul rural) se impun măsuri legislativ-administrative de accelerare a procesului de absorbţie de către marii operatori, operatori regionali ce au capacitatea financiară şi logistică de a respecta normele şi standardele de calitate.
Mai mult, se recomandă implementarea unui cadru de măsuri şi sancţiuni mai ferme acolo unde nu sunt respectate reglementările privind calitatea apei şi sunt puse în pericol sănătatea publică şi mediul, transmite Agerpres.
Pe de altă parte, în raport sunt menţionate şi aspectele pozitive, precum înfiinţarea, în 2022, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, a Grupului de lucru interministerial care a realizat unele progrese, prin contribuţia adusă la elaborarea Planului accelerat de conformare cu directivele europene în domeniul apei şi apei uzate, dar care încă nu şi-a atins pe deplin obiectivul principal de elaborare şi implementare a unei strategii coerente şi a unui plan complex de măsuri şi acţiuni în vederea atingerii exigenţelor din directivele europene privind apa.
“Un exemplu de bună practică l-ar putea constitui Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliţi indicatori de rezultat pentru sectorul de apă şi valori ţintă pentru aceştia, precum şi calendare de implementare precise. Însă, pentru îndeplinirea ţintelor în termenele stabilite, trebuie susţinută întărirea capacităţii administrative şi responsabilizarea factorilor implicaţi”, se precizează în raportul de audit.
Curtea de Conturi a României a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetăţenilor la serviciul public de apă şi canalizare, din perspectiva accesibilităţii, echităţii şi calităţii serviciilor, respectiv a coordonării finanţării şi eficienţei investiţiilor în acest domeniu. Concluziile rezultate şi recomandările formulate de auditori pentru remedierea deficienţelor şi îmbunătăţirea activităţii din sectorul de apă şi apă uzată din România au fost cuprinse într-un raport de audit transmis autorităţilor responsabile.
Misiunea de audit al performanţei s-a desfăşurat în semestrul al doilea din 2022 şi în anul 2023, fiind analizate datele disponibile la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi, ulterior, atât de la instituţii ale administraţiei publice centrale, cât şi de la instituţii şi operatori de apă de la nivel teritorial.
Auditul a fost derulat în cadrul colaborării bilaterale dintre Curtea de Conturi a României şi Instituţia Supremă de Audit a Ţărilor de Jos (Netherlands Court of Audit – NCA), incluzând schimburi de experienţă în practica auditului performanţei, cu accent pe etapele de planificare, execuţie şi raportare, controlul şi asigurarea calităţii, precum şi comunicarea cu părţile interesate.
