FOTO: Dreamstime/Amorn Pengmawong
Cambodgia a interzis importurile de fructe și legume din Thailanda și difuzarea telenovelelor thailandeze. Măsura vine în contextul escaladării unei dispute de frontieră care a reactivat tensiuni istorice între cele două state. Conflictul a pornit în urma unui schimb de focuri petrecut în luna mai, într-o zonă disputată de cele două state din Asia de Sud-Est. Incident soldat cu moartea unui soldat cambodgian, scrie The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Tensiunile dintre cele două țări vecine, reflectate în interdicția impusă de Cambodgia asupra importurilor de fructe și legume din Thailanda, generează efecte sociale importante, resimțite de fermieri, piețele locale și consumatorii cambodgieni. Iată câteva dintre efectele pe care le suportă fermierii cambodgieni:
1. Pierderi pentru fermierii locali
Agricultorii cambodgieni, care se bazează adesea pe tranzitul avantajos al fructelor thailandeze, se confruntă cu perturbări. În provincia Pailin, fructele de longan ajungeau să fie deviate prin rute temporare, în condiții improprii pentru comerț, până la clarificarea situației politice, arată publicațiile de specialitate locale.
Fluctuațiile de preț și restricțiile impuse complică viața fermierilor și le diminuează veniturile.
2. Scăderea prețurilor și risipe masive
Fără intermediarul thailandez, produsele locale sunt invadate de surplus pe piețe și prețurile scad drastic. În cazul pepenilor și longanilor, lipsa piețelor de export i-a forțat pe agricultori să lase recolta să se piardă.
„La recoltă, prețurile sunt atât de mici încât nu se merită să culegi…”, arăta un manager agricol din Pailin care atrăgea atenția asupra unui fenomen îngrijorător, notează cambodianess.com.
3. Consumatori afectați: mai puțină varietate, prețuri în creștere
Piețele urbane și magazinele se bazează în proporție mare pe importurile din Thailanda. 25‑30 % din legumele proaspete provin direct din Vietnam, Thailanda și China .
Cu restricțiile curente, consumatorii din Phnom Penh se confruntă cu scăderea varietății și creșterea prețurilor la produse de bază. Există chiar temeri legate de calitatea și siguranța alimentară, pană la accentuarea presiunii pe piețele locale.
Interdicția, răspuns la măsurile thailandeze
Acțiunea autorităților de la Phnom Penh a fost una de răspuns la restricțiile impuse recent de Thailanda la graniță, reflectând o spirală de represalii între cele două guverne, mai arată The Guardian. Printre măsurile cambodgiene se numără și închiderea unui punct de trecere a frontierei, limitarea traficului de internet din Thailanda și reducerea duratei vizelor pentru cetățenii thailandezi. În replică, Bangkokul a aplicat măsuri similare.
Fostul lider cambodgian Hun Sen, care a condus țara aproape patru decenii și care i-a predat puterea fiului său în 2023, a emis un ultimatum prin care amenința cu interzicerea importurilor de produse thailandeze, dacă Bangkokul nu ridică restricțiile de la graniță. Interdicția a intrat în vigoare marți.
Val de susținere populară pentru guvernul cambodgian
Miercuri, zeci de mii de cambodgieni au mărșăluit în Phnom Penh, purtând steaguri naționale și portrete ale liderilor politici, într-un miting organizat oficial pentru susținerea guvernului. Hun Many, fratele premierului Hun Manet și vicepremier, a declarat în fața mulțimii că manifestația este „un impuls moral și o sursă de energie pentru guvern și forțele noastre”.
„Când țara este amenințată sau insultată, poporul cambodgian nu rămâne pasiv. Ne vom ridica uniți,” a spus Hun Many.
Recurs la instanțele internaționale și refuzul Thailandei
Guvernul cambodgian a sesizat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru a arbitra disputa, cerând o decizie privind patru zone de frontieră, printre care Mom Bei (cunoscut și ca Chong Bok), punctul unde se întâlnesc granițele Cambodgiei, Thailandei și Laosului — și locul incidentului armat din luna mai — precum și trei temple antice.
Însă Thailanda a refuzat competența Curții și a anunțat că preferă negocierile directe. Prim-ministrul thailandez Paetongtarn Shinawatra a reafirmat angajamentul guvernului său de a proteja suveranitatea națională și de a menține pacea la frontieră, criticând în același timp „comunicarea neprofesionistă” din partea Cambodgiei — o aluzie la intervențiile constante ale fostului lider Hun Sen pe rețelele sociale.
O dispută veche de un secol
Conflictul privind delimitarea frontierei are rădăcini în perioada colonială, când Franța, ocupantul Cambodgiei până în 1953, a cartografiat granițele. Disputa a generat în trecut incidente grave: în 2003, ambasada Thailandei din Phnom Penh a fost incendiată de protestatari după declarații controversate ale unei celebrități thailandeze despre templul Angkor Wat, aflat pe teritoriul Cambodgiei. În 2011, luptele la frontieră s-au soldat cu 28 de morți și mii de persoane strămutate.
CIJ a mai fost sesizată în trecut. În 1962, instanța a decis că templul Preah Vihear, construit în secolul al XI-lea, aparține Cambodgiei, dar nu a clarificat statutul teritoriului din jur. Ulterior, în 2013, CIJ a stabilit că și zona adiacentă templului este parte a Cambodgiei.
Premierul Hun Manet a transmis recent că guvernul său va aborda disputa „cu determinare și responsabilitate”, dar a subliniat că dorește păstrarea păcii și a cooperării cu Thailanda. Totuși, valul de măsuri restrictive și retorica naționalistă indică o escaladare a tensiunilor regionale, cu implicații economice și diplomatice pe termen lung.
