Lupta împotriva demenței ar trebui să înceapă la 40 de ani, sugerează oamenii de știință. Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăți sănătatea creierului ne-ar putea ajuta să ne menținem ageritatea cerebrală pe măsura ce îmbătrânim, transmite News.ro.
Conform unui număr tot mai mare de cercetări, la mijlocul vieții, și nu la 70 sau 80 de ani, încep să apară modificări ale creierului care pot deschide calea spre demență, boala Alzheimer și declinul cognitiv ulterior.
Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăți sănătatea creierului – și studiind mai îndeaproape creierul de la mijlocul vieții – ar putea ajuta oamenii să rămână mai ageri în anii următori, spun cercetătorii.
Exercițiile fizice regulate, somnul suficient și activitățile care mențin creierul stimulat sunt toate măsuri care pot ajuta la combaterea demenței mai târziu în viață.
„Vârsta mijlocie este un moment oportun pentru a face alegeri în ceea ce privește stilul de viață și pentru a obține un tratament care va aduce un randament enorm al investiției la bătrânețe”, spune Terrie Moffitt, profesor de psihologie și neuroștiință la Universitatea Duke.
Tot mai mulți oameni de știință caută indicii în creierul aflat la vârsta mijlocie, deoarece eforturile de a viza demența la persoanele în vârstă au eșuat în mare parte, spune la rândul său Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Duke.
Aproape șapte milioane de americani au boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, potrivit Asociației Alzheimer. Se așteaptă ca această cifră să crească la aproape 13 milioane până în 2050.
„O interpretare foarte rezonabilă a acestor eșecuri este că intervențiile au fost încercate prea târziu, după ce se acumulase prea mult rău în creier”, spune Hariri.
Ce se întâmplă cu creierul la mijlocul vieții
Pe măsură ce numărul de persoane care se estimează că vor face demență crește, mulți dintre noi sunt îngrijorați de propriile riscuri mai târziu în viață. Medicii și oamenii de știință se concentrează îndeaproape și asupra acestui aspect.
Unele părți ale creierului încep să se schimbe mai repede la vârsta mijlocie, în special hipocampusul, care este important pentru amintirea evenimentelor de zi cu zi, spune Sebastian Dohm-Hansen, doctorand la University College Cork din Irlanda și primul autor al unui studiu, privind îmbătrânirea creierului publicat în martie, în revista Trends in Neurosciences.
La 40 și 50 de ani, materia albă din creier – conexiunile dintre zonele creierului – își diminuează volumul, spune Dohm-Hansen. Acest lucru duce probabil la o viteză de procesare mai mică, ceea ce ar putea avea efecte suplimentare asupra cogniției, spune el.
În plus, proteinele se pot acumula în sânge, rezultând o inflamație de grad scăzut care poate afecta capacitatea hipocampusului de a codifica și stoca informații noi, sugerează el.
Oamenii își păstrează abilitățile bazate pe limbajul verbal toată viața, spune Moffitt. Dar viteza cu care procesează informațiile și capacitatea de a rezolva noi probleme de logică și raționament se diminuează treptat odată cu vârsta.
Cercetările sale au descoperit că anumite grupuri de persoane își pierd mai repede funcțiile cognitive în timpul vârstei mijlocii. Printre acestea se numără persoanele care au început să consume canabis sau tutun în adolescență și au continuat să consume și la 40 de ani, precum și persoanele cu niveluri ridicate de plumb toxic în sânge din copilărie.
Dar chiar și în afara acestor grupuri, unii oameni îmbătrânesc mai repede la 40 și 50 de ani, ceea ce, potrivit cercetărilor, poate fi legat de dezvoltarea demenței mai târziu în viață.
Femeile aflate la jumătatea vieții se confruntă cu complicații suplimentare ale tranziției la menopauză, în timpul căreia schimbările bruște ale nivelurilor hormonale pot afecta creierul, spune Jessica Caldwell, director al Centrului de prevenire a bolii Alzheimer pentru femei de la Clinica Cleveland din Las Vegas. Creierul unei femei se poate adapta la aceste schimbări prin reorganizarea sa, dar oamenii de știință încă studiază cum se întâmplă acest lucru și care este impactul final.
Nu toată comunitatea științifică este de părere că vârsta mijlocie este un punct de cotitură brusc în ceea ce privește sănătatea creierului. Viteza de procesare este funcţia cognitivă care scade cel mai mult pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar această alunecare are loc treptat şi variază de la o persoană la alta, spune dr. David Knopman, profesor de neurologie la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota.
OK, deci ce e de făcut?
Menţinerea unei inimii sănătoase la mijlocul vieţii este cea mai bună modalitate de a evita declinul cognitiv, spune Knopman. Sănătatea creierului şi a inimii sunt strâns legate.
Aceleaşi lucruri care pot duce la blocarea arterelor către inimă pot afecta arterele către creier, împiedicând fluxul sanguin şi livrarea de oxigen.
Nu există modalităţi garantate de a preveni demenţa, dar paşii care ajută atât creierul, cât şi inima includ exerciţii fizice regulate, o dietă sănătoasă şi lipsa fumatului, precum şi încercarea de a evita apariţia sau gestionarea unor afecţiuni precum diabetul, tensiunea arterială şi colesterolul ridicate, şi obezitatea, precum şi tratarea apneei obstructive în somn.
Pentru pacienţii de vârstă mijlocie, medicii se concentrează adesea pe accentuarea schimbărilor în stilul de viaţă, cum ar fi dieta şi exerciţiile fizice, pentru a gestiona tensiunea arterială şi riscul de diabet, spune Caldwell. Dar aceşti paşi sunt la fel de importanţi pentru sănătatea creierului în continuare.
„O dietă alimentară mai hrănitoare, practicarea de exerciţii fizice şi un somn suficient sunt toate asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea creierului”, spune Caldwell.
De asemenea, este important să rămânem activi şi implicaţi din punct de vedere social şi mental, spune Knopman.
„Există beneficii ale muncii într-un mediu provocator – stimulează creierul – şi pare să fie asociat cu rezultate mai bune”, spune el.
Nu există niciun motiv pentru a aştepta până la jumătatea vieţii ca să începem să facem aceste îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sănătatea, notează Kristine Beate Walhovd, cercetător în psihologie la Centrul pentru schimbările de pe parcursul vieţii în creier şi cogniţie, de la Universitatea din Oslo, Norvegia.
Multe dintre schimbările de stil de viaţă care vă vor pune pe o cale mai bună la bătrâneţe pot începe înainte de jumătatea vieţii, notează ea.
Sursa foto: Pexels/Cats Coming
