Colaj Foto
Cum alegem ce sare să folosim acasă? Dacă mergem la supermarket, vom găsi o varietate foarte mare de sare, foarte multe texturi, culori, ambalaje și prețuri.
Cum alegem cea mai bună variantă pentru noi?
Cred că prima întrebare care se pune este dacă luăm sare iodată sau neiodată. OMS recomandă utilizarea sării iodate pentru prevenirea afecțiunilor asociate deficienței de iod, cum ar fi gușa tiroidiană și tulburările cognitive. Iodul este esențial pentru dezvoltarea creierului și funcționarea normală a metabolismului, mai ales în cazul femeilor însărcinate, a nou-născuților și a copiilor mici.
Dacă medicul vostru nu v-a interzis acest aliment, puteți să cumpărați din start sare iodată. Nu uitați că iodul se află din plin în tot ce înseamnă pește și fructe de mare și alge. Corelați și aportul acestora atunci când vă referiți la cantitatea de iod pe care o consumați.
1. Sarea de salină (gemă) – albă, extrasă din subteran
Exemplu: sarea din Turda, Praid, Slănic etc.
Poate fi granulată sau fină
Adesea este neiodată (verifică eticheta!)
✅ Pro:
-
Naturală, ieftină, românească
-
Nu are aditivi dacă o cumperi simplă, pură. Bună pentru gătit, murături, consum zilnic moderat
❌ Contra:
-
Dacă nu e iodată, e nevoie să iei iod din alte surse (ouă, lactate, pește etc.). Ca să nu ai un stres cu acest subiect, poți alege din start sare de salină iodată.
2. Sarea de mare – albă sau gri, recoltată din evaporarea apei de mare
Poate fi fină, grunjoasă sau umedă
Ex: sare de mare mediteraneană, sare celtică (sel gris)
✅ Pro:
-
Are urme de minerale naturale (Mg, Ca, K)
-
Nu e procesată chimic
-
Textura și gustul pot fi mai intense și mai plăcute
❌ Contra:
-
Mai scumpă
-
Tot sare rămâne – nu exagera cu consumul. Nu înseamnă că poți mânca mai sărat. Ai grijă de acest aspect dacă medicul ți-a prescris un regim hiposodat.
-
Nu are iod adăugat → e nevoie de surse alternative de iod: nuci, fructe de mare, pește, alge, sushi
3. Sarea iodată (fie de salină, fie de mare)
Adăugarea de iod e obligatorie prin lege în România pentru prevenirea gușei endemice.
Se folosește mai ales în gătit, are un preț foarte bun. Se găsește de obicei în ambalaje mari de 500 g sau 1 kg.
✅ Pro:
-
Ajută la prevenirea deficitului de iod, important mai ales pentru copii, femei însărcinate și persoane cu dietă săracă în pește.
❌ Contra:
-
Poate conține aditivi antiaglomeranți sau să fie prea procesată
Dacă ar fi să fac un top recomandări în funcție de cum utilizăm sarea în bucătărie – la gătit, la salate sau la murături – pe scurt, propunerile mele ar arăta așa:
1. Pentru gătit zilnic:
➤ Sare de salină iodată – granulată sau fină, fără aditivi
2. Pentru preparate la rece (salate, sosuri, presărare finală):
➤ Sare de mare naturală (gri, celtică) sau sare roz de Himalaya (în cantități mici)
3. Pentru murături:
➤ Sare grunjoasă, neiodată, fără antiaglomeranți
Deci: alegem sare iodată sau neiodată?
Cu cât culoarea sării este mai închisă, mai neuniformă, ne asigurăm că aceasta nu a fost procesată excesiv, nu conține anticonglomeranți în exces și are mai multe minerale decât aceea albă și extrafină.
De asemenea, întrucât la gătit folosim cantități mai mari de sare, putem alege o sare de salină, România fiind bogată în această resursă naturală, și putem folosi la salate sau aperitive o sare mai scumpă, mai rară. În felul acesta, nici bugetul nostru nu are de suferit și noi putem sta liniștiți că facem cea mai bună alegere pentru sănătatea noastră.
