Poze în rapiță FOTO Pixabay
Există o modă în rândul internauților de a căuta câmpuri cu flori pentru a se fotografia, apoi a distribui imaginile pe Facebook sau Instagram. Poate fi vorba de câmpuri de maci, floarea-soarelui, lavandă sau rapiță. Aceasta din urmă este acum în plin sezon de înflorire.
Imaginile realizate în câmpurile galbene de rapiță au inundat deja rețelele de socializare. Sunt la fel de spectaculoase ca cele din lanurile de lavandă, floarea-soarelui sau maci. Desigur, rapița nu este plantată pentru cei care vor să-și facă poze. Cu toate acestea, deși fac glume pe seama fotografilor amatori, agricultorii cred că fenomenul le aduce și o meritată publicitate.
„Tipicul nostru este că avem o groază de culturi diferite. Avem și plantații de plopi energetici – toamna, când cad frunzele și apar culori extraordinare, vine lumea cu duiumul la poze. Soția a avut o cultură de lavandă de un hectar și jumătate, și mii de oameni veneau pentru fotografii”, a spus Alexander Degeanski, fost consilier al ministrului Agriculturii, actualmente cultivator de rapiță în județul Timiș, pentru G4Food.
O cultură versatilă: alimentație, miere, nutreț și biodiesel
Rapița poate fi folosită în alimentație – uleiul obținut este de calitate superioară –, dar și în apicultură, albinele producând o miere excelentă din polenul ei. Planta este folosită și ca nutreț pentru animale, însă principalul său rol este în producția de biodiesel, un combustibil tot mai căutat.
„Rapița este o cultură oleaginoasă, recoltată în scopul producerii uleiurilor. Are două mari întrebuințări: industrială și alimentară. În ultimii ani au apărut soiuri și hibrizi ameliorați, în care au fost eliminate două substanțe extrem de toxice pentru consumul uman și animal: acidul erucic și anumiți alcaloizi numiți glucosinolați. Înainte, rapița era folosită exclusiv pentru uleiuri industriale și biocombustibil, însă acum este potrivită și pentru alimentație. Așa se explică prezența uleiului de rapiță în comerț”, a explicat Degeanski.
Rapița cucerește România: suprafețe record în 2025
Rapița a câștigat teren în România în ultimul deceniu. Astăzi, oriunde te uiți, vezi întinderi galbene. Alexander Degeanski, proprietarul societății Forest and Biomass, are în acest aproape 1.000 de hectare cu rapiță, în zona Giulvăz.
„Personal, m-am apucat de rapiță în 2012. Am început cu un eșec, dar am progresat treptat. Cel mai mult am avut peste o mie de hectare, iar acum cultivăm 900. Anul acesta, în România s-a însămânțat cea mai mare suprafață de rapiță din istorie – aproximativ 900.000 de hectare. Suntem un jucător important pe piața oleaginoaselor, atât la nivel european, cât și mondial. Dacă Rusia, Ucraina și SUA domină alte culturi, la rapiță liderii sunt Australia și Canada”, a mai spus agricultorul.
„O parte merge și la export, pentru că România nu poate procesa întreaga cantitate produsă”
Rapița este o cultură pretențioasă. Momentul recoltării este esențial: fructele ei, numite silicve, sunt fragile și se pot sparge ușor la vânturi puternice sau furtuni.
„Rapița are între 1.200 și 1.500 de flori, fiecare teoretic produce un fruct. Silicvele se sparg foarte ușor, iar recoltarea trebuie făcută la timp. Am avut cazuri în care s-a pierdut 80% din recoltă din cauza unei furtuni. Boabele sunt mici, asemănătoare cu cele de muștar, pentru că cele două plante sunt din aceeași familie botanică. Semințele se vând în vrac, fie pentru procesatori industriali, fie pentru alimentație. O parte merge și la export, pentru că România nu poate procesa întreaga cantitate produsă”, a explicat Degeanski.
Biodieselul: realitate, marketing și obligații legale
În ultima vreme, rapița este folosită intens pentru producția de biodiesel. Distribuitorii de carburant sunt obligați să includă un procent de combustibil bio în motorina comercializată.
„Din rapiță nu se extrage combustibil direct. Se extrage uleiul, care se adaugă în proporție de 2-5 la sută în motorină. De aici vine termenul biodiesel. Este mai mult un element de marketing decât unul care protejează efectiv mediul”, a lămurit agricultorul.
Rotirea culturilor: un principiu de bază în agricultura durabilă
Rotirea culturilor este esențială în agricultură. Acolo unde azi vedem câmpuri de rapiță, anul viitor vom vedea alte culturi.
„Nu putem semăna rapiță oricând și oriunde. Este o cultură pretențioasă, atât față de sol, cât și față de rotație. Nu poți pune rapiță după rapiță la mai puțin de trei ani. În mod obișnuit, după rapiță vin cereale păioase – orz sau grâu. Este o cultură costisitoare, cu investiții mari și riscuri pe măsură – de la înghețuri târzii, insecte, îmburuienare, până la pierderi masive din cauza furtunilor. Dacă scapi de toate acestea, rapița îți aduce satisfacții, atât profesionale, cât și financiare. Cel mai bun an a fost 2022, când am avut profituri substanțiale. Dar ultimii doi ani au fost aproape de pierdere. Agricultura rămâne o loterie, fiind legată de prețurile internaționale”, a încheiat Alexander Degeanski.
În județul Arad funcționează o firmă care produce biodiesel din rapiță, însă cea mai mare unitate de acest gen din România se află la Zimnicea.
