Sursa foto: PxHere
În fiecare an, fermierii români privesc cu îngrijorare prognozele meteo din lunile martie și aprilie. Înghețurile târzii de primăvară pot compromite în doar câteva ore munca de luni de zile, mai ales în cazul livezilor aflate în perioada sensibilă a înfloririi. Dar nici culturile de câmp nu sunt ferite — rapița, floarea-soarelui sau porumbul pot suferi serios dacă temperaturile coboară sub pragul critic după răsărire.
În pomicultură, perioada înfloririi este critică. Mugurii florali sunt extrem de sensibili la temperaturi negative. Un îngheț de -2°C poate distruge complet producția de fructe pentru un an întreg, conform horticultorilor.
Specii precum caisul, piersicul sau cireșul sunt printre cele mai vulnerabile, pentru că înfloresc devreme, uneori chiar în luna martie, când riscul de îngheț este încă ridicat.
Ce pot face fermierii: măsuri preventive
Pentru a limita efectele înghețului, fermierii au la dispoziție mai multe soluții, în funcție de dimensiunea exploatației și resursele disponibile:
-
Sisteme anti-îngheț cu aspersie: prin udarea controlată a pomilor sau culturilor, se formează un strat subțire de gheață care protejează mugurii, menținând temperatura la 0°C. Este o metodă eficientă, dar costisitoare, care necesită infrastructură de irigații.
-
Tunuri de vânt sau generatoare de căldură: utilizate mai ales în livezi mari, aceste echipamente pun în mișcare aerul rece care stagnează la nivelul solului, reducând riscul de îngheț.
-
Alegerea soiurilor rezistente și întârzierea tăierilor: fermierii cu experiență optează pentru soiuri cu înflorire târzie sau evită tăierile de primăvară prea devreme, pentru a nu stimula dezvoltarea prematură a mugurilor.
Un obicei vechi: focuri în livadă
În lipsa unor sisteme moderne, unii fermieri români recurg la o practică tradițională: aprinderea de focuri controlate în livadă. În diminețile în care se anunță temperaturi negative, aceștia ard baloți de paie, cauciucuri sau alte materiale, pentru a produce fum gros.
Fumul nu încălzește neapărat livada, dar are rolul de a crea o pătură izolatoare care încetinește pierderea de căldură și reduce radiația termică spre cer. Uneori, chiar și un grad în plus poate face diferența, conform pomicultorilor.
Această metodă este totuși controversată din cauza impactului asupra mediului, iar autoritățile recomandă folosirea ei doar în mod controlat și cu materiale nepoluante.
În câmp, riscurile sunt la fel de mari
Culturile de primăvară semănate devreme — porumbul timpuriu, mazărea, rapița — pot fi afectate de îngheț imediat după răsărire. Temperaturile sub -1°C pot distruge plantele tinere, forțând fermierii să reînsămânțeze, cu costuri semnificative.
Soluțiile aici țin de planificare agricolă: alegerea momentului optim pentru semănat, folosirea de semințe tratate pentru rezistență la frig și, în cazul exploatațiilor mari, acoperirea solului cu folii protectoare sau tunele joase.
