Mierea românească, o industrie cu tradiție, dar cu provocări tot mai mari / Marius Marinescu (Asociația Crescătorilor de Albine): „Lanțurile de magazine preferă produse ieftine fără calitate, în detrimentul produselor românești de calitate, dar desigur, la prețuri ceva mai mari”

De-a lungul istoriei, mierea a fost un aliment de bază pentru mesele românilor, dar și o marfă de schimb valoroasă, devenind, în epoca modernă, un produs de export important. Industria apicolă din România a fost considerată întotdeauna profitabilă, iar cifrele confirmă acest lucru: în 2023, în România erau înregistrați 32.000 de apicultori, ocupând locul al doilea în Europa la numărul de familii de albine, cu o producție anuală de aproape 30.000 de tone de miere. Programul Național Apicol (PNA) promite să aducă producătorilor 60.000 de euro până în 2027, din care jumătate provin din fonduri europene, iar cealaltă jumătate din fonduri naționale.

În ciuda acestor date promițătoare, sectorul apicol românesc se confruntă cu probleme semnificative.

Fondurile PNA, greu de accesat

Deși Programul Național Apicol oferă sprijin financiar consistent, accesarea acestor fonduri s-a dovedit dificilă.

Deși fondurile au fost utilizate în proporție de 100%, doar 8.000 de apicultori din cei 32.000 au reușit să finalizeze demersurile pentru a beneficia de aceste subvenții.

Probleme legate de arealul melifer

O altă provocare majoră este diminuarea arealului melifer, adică a surselor de polen pentru albine. Marius Marinescu, reprezentantul Asociației Crescătorilor de Albine din România, a explicat situația, pentru G4Food:

„În ultimii ani, arealul melifer, mai ales cel forestier a suferit pierderi mari, acesta fiind compensat prin flora spontană și  culturile agricole. 

În valorificarea acestor surse melifere, deosebit de importante sunt informatia și comunicarea între apicultor și detinatorii de astfel de suprafete în sensul evitarii unor accidente, ca urmare a unor tratamente fitosanitare daunatoare albinei, dar și în sensul evitarii unor supraaglomerari în anumite zone.

O problemă deosebit de importantă în valorificarea resurselor melifere o reprezinta tratamentele abuzive cu neonicotinioide, substante care, desi interzise în UE, sunt folosite an de an în România, prin aprobări interne. Curtea Europeană de Justiție, condamnă printr-o informare recentă, aceste practici din România”.

Consum crescut, dar valorificarea este deficitară

Românii nu au fost, în mod tradițional, mari consumatori de miere, dar situația pare să se schimbe. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2023 consumul național era de 1,2 kilograme per locuitor anual, apropiindu-se de media Uniunii Europene. Totuși, apicultorii pun la îndoială aceste cifre. Mihai Coman, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Albine din România, a declarat pentru G4Food:

„Pare exagerată această cifră privind consumul de miere în România şi probabil că este o eroare undeva în sistem, pentru că dacă am sta şi ne-am gândi, 1,2 kg pe cap de locuitor ar reprezenta toată mierea care s-a produs anul trecut în România. Şi nu cred că s-a întâmplat lucrul acesta.

Probabil că vine pe fondul faptului că nu au s-a exportat nimic din România şi au presupus că totul s-a consumat în ţară. Este vorba despre mierea care există pe stoc şi din păcate nu a mâncat-o încă românul. Noi ne-am bucura să o mănânce, pentru că nu am mai face acel efort de a o vinde în afară şi la un preţ mai mic, pentru că ea se vinde angro”.

De asemenea, valorificarea producției apicole este problematică. Marius Marinescu atrage atenția asupra dificultăților apicultorilor de a pătrunde în marile lanțuri de magazine:

„Valorificarea producției apicole, în special a produsului MIERE prin rețeaua lanțurilor comerciale, este una deficitară. Până anul trecut, etichetarea amestecurilor de miere prevedea doar urmatoarele sintagme: «Amestec miere UE», «Amestec miere non-UE» sau «Amestec miere UE și non UE» conform directive 2001 / 2011.

Modificarea acestei legsilații, cu obligativitatea trecerii pe eticheta a țărilor de origine în cazul amestecurilor de miere nu va rezolva nici acum această preoblemă, prin faptul ca va fi dificil de asigurat trasabilitatea acestor produse, și a calității acestora.

Lanțurile de magazine sunt interesate doar de asigurarea rentabilității economice, preferând produse ieftine fără calitate, în detrimentul produselor românești de calitate, dar desigur, la prețuri ceva mai mari”.

Impactul importurilor și concurența neloială

România este dezavantajată pe piața externă, deoarece exporturile se fac în principal angro, la prețuri mici. Mai mult, războiul din Ucraina a dus la creșterea importurilor de miere ieftină în UE, generând concurență neloială pentru producătorii români. Marinescu explică:

„Războiul din Ucraina, a favorizat acceptul din partea UE a unor canitități mari de miere pe piața UE și Românească. În aceste condiții, au fost importate cantități mari de miere la prețuri scăzute și care au creat o concurență neloială produselor românesti care au un cost de producție mai ridicat”.

Mierea și alimentația sănătoasă

Mierea este recunoscută pentru beneficiile sale, având proprietăți antioxidante și antimicrobiene, fiind o sursă de energie rapidă și un aliat al sistemului imunitar. Specialiștii Asociației Crescătorilor de Albine din România explică:

„Mierea ocupă un loc special într-o alimentație sănătoasă, fiind un aliment natural cu multiple beneficii. Este bogată în zaharuri naturale precum glucoza și fructoza, furnizând energie rapidă și putând fi o alternativă mai sănătoasă la zahărul rafinat”.

Viitorul apiculturii românești

Sectorul apicol se confruntă cu schimbări climatice, costuri ridicate de producție și o putere de cumpărare scăzută, ceea ce face ca mulți apicultori să renunțe la meserie. Mihai Coman consideră că soluțiile trebuie să vină de la nivel european:

„Soluţiile nu cred că pot veni la nivel de România, pentru că aici lucrurile se mişcă foarte greu, ci mai repede consider că ar trebui făcut ceva la nivelul Uniunii Europene, pentru că preţurile la produsele venite din afară sunt extraordinar de mici. Consider că un regulament antidumping ar fi binevenit. Acesta există, dar trebuie aplicat.

Nu se aplică până când o serie de producători din Uniunea Europeană nu se unesc să facă ceva în sensul acesta. Sunt mai multe ţări care susţin acest lucru alături de România, respectiv Ungaria, Slovenia, să vedem dacă Bulgaria şi Polonia vor fi interesate, pentru că aceştia sunt exportatorii de miere din Uniunea Europeană, tot către Uniunea Europeană.

Ceilalţi produc mult mai puţin decât consumă şi atunci interesul lor nu este de antidumping ci pur şi simplu să ia o miere la un preţ foarte mic ca să o comercializeze cât mai sus”.