Pentru a celebra ziua lui Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie, chef Cătălin Ivanof a oferit clienților o experiență culinară unică, inspirată din preparatele preferate de poet și prietenii săi de la Junimea. Evenimentul a avut loc la Grădina Vlahiia din Snagov Sat, unde chef Ivanof lucrează din 2018, și a inclus un spectacol special intitulat „Mihai Eminescu, iubirea de neam între ieri și mâine”, scrie Ziarul de Iași.
Meniul junimist, recreat cu autenticitate
Chef Cătălin Ivanof a reconstituit meniul servit la celebrul local Bolta Rece din Iași, frecventat de Eminescu, Creangă și alți membri ai Junimii prin anii 1885. Preparatele, deși simple și cu ingrediente accesibile, reflectă gusturile epocii și tradițiile culinare moldovenești.
„Chiar dacă sloganul vremii era «Mâncarea e fudulie, băutura temelie!», preparatele sunt multe și diverse, semn că mâncarea nu era chiar… fudulie”, explică chef Ivanof.
Delicii moldovenești din copilăria lui Eminescu și Creangă
La aperitiv, bucătarul a servit alivenci, plăcinte din mălai și brânză, un preparat simplu și consistent, specific copilăriei celor doi prieteni.
A urmat pârjoala moldovenească, gătită după o rețetă păstrată până azi, cu mici variații. „Unii pun în compoziție morcov ras, alții cartof. Au mărar și pătrunjel, iar eu le servesc și cu un sos pe bază de muștar, preparat de noi. Carne de vită și de porc, dar unii pun doar porc, alții doar vită”, detaliază chef Ivanof.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Supe și borșuri de altădată
Printre preparatele preferate de Mihai Eminescu se regăsește zeama de găină acrită cu borș și tăiței de casă, gătite în stil tradițional. De asemenea, borșul de vițel cu sfeclă, o rețetă cu origini rusești, era un preparat obișnuit în restaurantele ieșene ale vremii.
„Acest borș e de origine rusească, dar e delicios. Se prepară cu varză tăiată fin și cu sfeclă, o legumă din păcate uitată azi de noi”, a declarat chef Ivanof.
Tochitură, sarmale și hrișcă – gusturi autentice
Felul principal a inclus tochitura moldovenească, cu carne de porc prăjită și chișcă, un cârnat de casă cu orez. De asemenea, sarmalele coapte într-un bostan și fierte în vin au fost incluse în meniu, alături de o tocăniță de pui cu hrișcă.
„Hrișca era o cereală comună, care pe vremuri era la concurență cu grâul. A devenit apoi ceva mai puțin folosită în bucătării și a ajuns hrană pentru animale, pe vremuri o dădeau oamenii la porci. A revenit astăzi însa ca aliment bio, astfel că o găsim din nou frumos ambalată lângă alte delicatese”, povestește chef Ivanof.
Poale-n brâu și băuturi alese
Desertul servit a fost poale-n brâu, iar la capitolul băuturi, meniul a inclus țuică fiartă, vin roșu, vin rose și vin fiert. Potrivit istoricilor, Mihai Eminescu nu era un băutor împătimit, dar aprecia cârciumile bune, unde putea să mănânce, să bea o cafea și să cânte alături de lăutari.
Istoricul Gheorghe Median spunea: „Eminescu avea o voce blândă, calină și un zâmbet liniștitor, molipsitor. În ciuda tonului de revoltă din poezia sa, era un om foarte blând, care degaja multă căldură în jurul lui. Avea o voce de aur. Cânta foarte frumos. Se știe puțin despre acest talent al lui Eminescu. Ar fi putut fi oricând un bun solist vocal. De multe ori îi acompania pe lăutari la câte un chef, dar și rudele îl rugau să le cânte”.
