Istoric, cancerul gastric este o boală care afectează în principal persoanele vârstnice. Totuși, cercetările recente indică o schimbare dramatică: adulții tineri – persoane cu vârsta mai mică de 45 de ani – par a fi tot mai expuși riscului. Mai mult, boala se manifestă agresiv în această categorie de vârstă.
În clasamentul celor mai frecvente tipuri de cancer la nivel mondial, cancerul gastric ocupă locul cinci. Statistici recente, conform GLOBOCAN, conturează o imagine îngrijorătoare, prin creșterea cazurilor la segmentele tinere ale populației. Un studiu publicat în Cancer Biology & Medicine, oferă o perspectivă asupra creșterii alarmante a cancerului gastric la adulții tineri și analizează datele din perioada 2003-2017. Concluzia aduce dovezi convingătoare privind o schimbare reală în epidemiologia bolii, care apare cu o frecvență ridicată, atipică, înainte de 45 de ani.
Concomitent s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului de cazuri de cancer gastric la persoanele de peste 50 de ani, situație pe care medicii nu doar că nu o anticipau, dar nici nu știu cum să o explice.
O veritabilă criză globală
Principalele cauze cunoscute, care duc la apariția cancerului gastric sunt consumul de tutun și alcool, mai ales ca practică de la vârste timpurii, și infecția precoce cu Helicobacter pylori. La aceasta se adaugă alimentația, supraponderalitatea și obezitatea, ca factori agravanți și predispozanți secundari.
Dar toate acestea nu explică pe de-a-ntregul incidența crescută a maladiei la segmentele tinere ale populației, astfel că sunt suspectați factori de mediu, schimbări genetice și, mai ales, tendințe alimentare care au devenit un stil de viață, precum și o schimbare a microbiomului intestinal sub efectul unor factori de mediu.
Cercetarea realizată pe baza datelor GLOBOCAN, relevă un număr estimat de 968.000 de noi cazuri de cancer gastric și 660.000 de decese la nivel global, doar în anul 2022, la persoane cu vârsta mai mică de 45 de ani. Rata mortalității este mai mare la bărbați decât la femei în toate regiunile geografice. Cea mai mare incidență este în Asia de Est, mai ales în Japonia și Coreea, dar creșterea cazurilor este remarcată și în Europa și America de Nord.
Cea mai mare incidență apare în țările dezvoltate, ceea ce duce la concluzia logică legată de alte posibile cauze: stresul, un ritm de viață care se abate semnificativ de la cel biologic și, nu în ultimul rând, un consum crescut de sare.
Unul dintre cercetătorii care au participat la studiu, dr. Wanqing Chen, susține că această situație nu este doar o problemă medicală în sine, ci o veritabilă criză globală care necesită atenție și soluții, precum și dezvoltarea unor strategii de prevenție, orientate către populațiile mai tinere, de la depistarea timpurie, la strategii de prevenție personalizate.
O explicație posibilă: sarea și excesul de antibiotice
Conform analizei publicate în revista de specialitate Gastric Cancer, persoanele care adaugă frecvent sare în mâncare prezintă un risc cu aproximativ 40% mai mare de a dezvolta cancer gastric comparativ cu cele care nu folosesc solnița la masă.
Același risc este determinat și de consumul preponderent de alimente procesate, care conțin cantități mari de sare și nitriți, ca soluție de conservare și pentru îmbogățirea gustului. Faptul că o dietă foarte sărată crește riscul de cancer gastric a fost dovedit anterior în studiile efectuate pe grupuri de populație din Asia, care consumă frecvent alimente conservate în sare, pește sărat excesiv sau marinade și sosuri extrem de sărate.
Centrul pentru Sănătate Publică al MedUni din Viena a confirmat aceste date printr-un studiu de cohortă, care a evidențiat faptul că persoanele care adaugă întotdeauna sau frecvent sare în mâncare sau care aleg preponderent alimente cu un conținut ridicat de sare aveau un risc cu 39% mai mare de a dezvolta cancer gastric pe parcursul unei perioade de observație de aproximativ 11 ani decât cei care nu adăugau niciodată sau rareori sare suplimentar în mâncare.
Rezultatele studiului au rămas valabile și după luarea în considerare a factorilor demografici, socioeconomici și ai stilului de viață.
O altă explicație posibilă este utilizarea excesivă a antibioticelor, precum și expunerea indirectă la acestea prin alimente de origine animală. De asemenea, s-a luat în considerare poluarea mediului cu antibiotice, care ajung ulterior în organism prin diverse căi.
O suferință cronică a microbiomului
Microbiomul, cunoscut și sub denumirea de „organul invizibil”, reprezintă o comunitate vastă de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în intestin și contribuie la reglarea funcției și la menținerea sănătății întregului tub digestiv. Microbiomul are rol esențial în imunitate, inclusiv în prevenția bolilor canceroase.
Cercetările au arătat că persoanele care au cancer gastric sau intestinal la vârste tinere, au o diversitate mai mică în microbiomul comparativ cu pacienții mai în vârstă. Un microbiom divers este asociată cu o stare de sănătate mai bună.
Factorii dominați care afectează microbiomul sunt stilul alimentar, medicamentele precum antibioticele și chiar factori din copilărie, cum ar fi alăptarea, modelele de naștere prin cezariană, vârsta părinților la naștere și altele. Cercetările calității microbiomului la populațiile cu risc ar putea fi un element care să contribuie la prevenție și la identificarea bolii înainte de apariția simptomelor.
Semnele cancerului gastric
Cancerul gastric poate fi dificil de depistat în stadii incipiente, deoarece simptomele sunt adesea nespecifice sau pot fi confundate cu suferințe banale și trecătoare. Cele mai frecvente semne includ:
- Disconfort abdominal persistent sau durere în zona superioară a stomacului.
- Senzație de plenitudine rapidă după mese mici.
- Arsuri sau indigestie care nu cedează la tratamente obișnuite.
- Pierderea inexplicabilă în greutate și lipsa poftei de mâncare.
- Greață sau vărsături, uneori cu sânge.
- Oboseală extremă cauzată de anemie.
Cumulul acestor semne, sau persistența doar a unora dintre ele, trebuie considerate un factor de alarmă. Depistarea timpurie a cancerului gastric, crește semnificativ șansele unui tratament eficient.
Sursa: news-medical.net