Zahărul este absent în piramida alimentară asiatică, o posibilă explicație pentru incidența scăzută a bolilor secolului. Iată care sunt diferențele față de dieta mediteraneană

piramida alimentara asiatica modelul alimentar asiatic ce mananca asiaticii cum gatesc asiaticii Far Eastern Diet foto; oldwayspt.org

Nu există o singură bucătărie asiatică, la fel cum nu există nici o bucătărie unitară de-a lungul coastelor Mării Mediterane. Ambele sunt diversificate și prezintă relative diferențe, dar ambele au câteva coordonate importante, comune ambelor modele alimentare: se consumă puțină carne roșie și grăsimi animale,  fundamentale fiind cerealele, legumele, fructele, ierburile aromatice și condimentele, explică ziarul italian Domani.

Cu o bază geografică ce include țări diferite între ele, precum Bangladesh, Cambodgia, China, India, Indonezia, Japonia, Laos, Malaezia, Mongolia, Myanmar, Nepal, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Filipine, Singapore, Taiwan, Tailanda și Vietnam, tradiția culinară asiatică acoperă un teritoriu vast, caracterizat printr-o mare varietate de medii naturale, care au dat naștere unor ecosisteme distincte și unei game impresionante de alimente.

Tocmai din acest motiv, se vorbește despre Far Eastern Diet pentru a face referire la bucătăria asiatică în întreaga sa complexitate culturală, și nu la dieta unei singure țări. Încă din anii 90, elementele sale au fost organizate într-o piramidă alimentară proiectată de Oldways, un ong din Boston, în collaborare cu Harvard School of Public Health și Organizația Mondială a Sănătății (WHO), mai puțin cunoscută decât cea mediteraneană dar la fel de valabilă.

Ce alimente sunt prezente în piramida alimentară asiatică

Deși dieta tradițională asiatică poate fi considerată în linii mari un fel de versiune orientală a dietei mediteraneene, piramida alimentară asiatică prezintă câteva asemănări cu omologul său occidental: pune accent pe carbohidrați, în detrimentul proteinelor animale și al grăsimilor. Dar nu orice carbohidrați, ci cei proveniți din cereale integrale și leguminoase. Iar elementul principal care caracterizează pidamida alimentară asiatică este absența totală a zahărului. La fel ca și a grăsimilor, în afară de ulei.

Baza piramidei este ocupată în principal de fructe, legume, leguminoase, semințe oleaginoase și fructe uscate, paste, pâine, mei, porumb și alte cereale integrale, cu o mențiune specială pentru orez. Orezul, în societățile asiatice, a fost întotdeauna considerat un aliment esențial pentru supraviețuire, mai ales în perioadele de foamete, cu un statut aproape sacru. Oferit tradițional zeilor pentru a asigura recolte bune, astăzi este preparat în multe feluri și reprezintă principala sursă de energie. Potrivit unor cercetări, există o corelație pozitivă între un consum ridicat de orez și absența obezității în țările asiatice.

La vârful piramidei, și deci de consumat foarte rar, se află carnea, urmată de dulciuri, carne de pasăre, pește, lactate și uleiuri vegetale. În mod oarecum surprinzător, la vârful piramidei, deci de consumat cu maxim de moderație, se află și ouăle.

Totodată, piramida alimentară asiatică recomandă consumul a șase pahare de apă sau ceai pe zi, în timp ce băuturile alcoolice, precum saké-ul (un alcool pe bază de orez fermentat), vinul și berea, pot fi consumate cu moderație.

Diferă metodele principale de gătire

În plus, una dintre caracteristicile piramidei asiatice este faptul că nu oferă indicații stricte legat de cantitatea de alimente consumate sau sau frecvența consumului, limitându-se doar la mențiuni generale precum „rar” sau „la fiecare masă”.

În ceea ce privește metodele de gătit, Far Eastern Diet evită prăjirea –deep fry, și folosește cantități mici de ulei vegetal, pentru a menține consumul de grăsimi la un nivel scăzut. Fiecare masă include produse crude, gătite la vapori sau gătite rapid în tigaie – stir fry. Alături de fructe uscate, semințe, susan și soia.

Interesul pentru acest stil alimentar a crescut în timp datorită ratei scăzute de cancer, bolilor de inimă și obezitate în rândul populațiilor asiatice, comparativ cu cele americane și europene.

Deși nu este clar dacă aceste diferențe se datorează exclusiv alimentației sau altor factori genetici, studiile arată o legătură între consumul ridicat de soia, o sursă bogată de fitoestrogeni, și o incidență redusă a problemelor legate de menopauză la femeile asiatice.

În dieta asiatică, produsele lactate sunt aproape absente, însă osteoporoza este mai puțin frecventă în Asia datorită consumului de soia, tofu, semințe de susan și alte alimente vegetale bogate în calciu.

Un element comun cu modelul mediteranean al piramidei asiatice îl reprezintă importanța vieții sociale și a exercițiului fizic. Iar în versiunile recente ale piramidei, pe lângă alimentație, apare și yoga, ca modalitate de gestionare a stresului și a tensiunii mentale, promovând echilibrul între minte și corp.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *