Sursa foto: Dreamstime
Sectorul agricol al Uniunii Europene ar putea să elibereze mai puțin CO2e ( e = echivalent, adică toate celelalte gaze cu efect de seră sunt echivalate cu CO2 ) în atmosferă, datorită fondurilor europene alocate în cadrul Politicii Agricole Comune. Reducerea anuală estimată este de 31.000.000 de tone.
Fiecare stat membru aplică, beneficiind în mare parte de banii de la Bruxelles, de fonduri substanțiale pentru întreg sectorul agricol, în cadrul unui Plan Strategic conceput la nivel național și aprobat de Comisia Europeană.
În acest P.S. sunt incluse măsuri de sprijin pentru agricultura ecologică, pentru adoptarea bunelor practici agricole ( GAEC ) sau pentru respectarea unor reguli prietenoase cu mediul înconjurător ( Eco-scheme ) care concură la reducerea consumului de pesticide, a fertilizanților chimici și, în cele din urmă, a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Comisia Europeană a publicat vineri, 23 noiembrie, un studiu care estimează potențialul de reducere a schimbărilor climatice prin Planurile Strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) din 19 state europene, pentru perioada 2023-2027. Studiul concluzionează că aceste planuri pot contribui semnificativ la obiectivele climatice în sectorul terestru, cu un potențial de reducere estimat de până la 31 de milioane de tone de CO₂e anual, în principal prin sechestrarea carbonului și reducerea emisiilor din sol.
Practici agricole cu cel mai mare impact
Trei practici agricole contribuie cel mai mult la potențialul estimat de reducere a emisiilor (în proporție de 78%): rotația sau diversificarea culturilor, extinderea culturilor de acoperire ( ridichi, napi, hrișcă, rapiță, ect. ) și conversia la agricultura ecologică. Din perspectiva instrumentelor PAC, eco-schemele reprezintă 38% din potențialul estimat, iar angajamentele de mediu și climă din cadrul dezvoltării rurale reprezintă 30%.
Protejarea stocurilor existente de carbon
Analiza indică și un potențial de protecție a stocurilor existente de carbon estimat la 29 de milioane de tone de CO₂e anual în cele 19 Planuri Strategice PAC analizate. Sprijinirea menținerii agriculturii ecologice reprezintă peste jumătate (54%) din acest potențial, urmată de gestionarea pădurilor (22%) și protecția pajiștilor (18%).
Realizarea potențialului estimat
Aceste potențiale sunt calculate pe baza unui an, ceea ce înseamnă că ele ar putea fi atinse în fiecare an din perioada 2023-2027. Realizarea completă a acestui potențial și contribuția sa la obiectivele climatice pentru 2030 depind însă de adoptarea măsurilor și de impactul lor comparativ cu perioada anterioară a PAC, aspecte care nu pot fi evaluate în acest stadiu.
România ar putea reduce emisiile de CO2e cu 1,6 milioane de tone anual, în special datorită aplicării regulilor de bune practici agricole ( GAEC ), cum ar fi rotația culturilor, și unor proiecte de împădurire.
Recomandări și îmbunătățiri
Analiza oferă un punct de plecare pentru dezvoltarea unei metodologii mai rafinate, bazată pe datele din Statele Membre privind implementarea efectivă a măsurilor și coeficienți de atenuare mai preciși pentru practicile agricole sprijinite. Totodată, studiul poate contribui la reducerea incertitudinilor din inventarul național al emisiilor și eliminărilor din sectorul terestru. Recomandările incluse sunt adresate autorităților naționale, iar Comisia colaborează activ cu Statele Membre pentru a îmbunătăți monitorizarea, raportarea și acțiunile legate de Planurile Strategice PAC și de reducerea schimbărilor climatice.
Progrese recente și bugetul PAC
Raportul de Progres în Acțiunile Climatice 2024, publicat în octombrie 2024, a arătat o scădere de 2% a emisiilor agricole între 2022 și 2023, menținând sau chiar crescând producția pentru a asigura securitatea alimentară în UE. Se depun eforturi continue pentru progres, mai ales în domeniul sechestrării carbonului.
Planurile Strategice PAC alocă 32% din bugetul total PAC pentru acțiuni voluntare care sprijină obiectivele de mediu, climă și bunăstare animală. Se estimează că 35% din terenurile agricole din UE vor beneficia de măsuri pentru sechestrarea carbonului și reducerea emisiilor de oxid de azot. De asemenea, 47% din terenurile agricole ale UE sunt acoperite de practici voluntare care contribuie la protecția solului. În afara PAC, alte fonduri UE, precum LIFE, Orizont Europa (în special în cadrul Misiunii Solului) și Fondurile de Coeziune, sunt disponibile pentru a încuraja eliminările de carbon.
Context și pași următori
Uniunea Europeană își propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Toate sectoarele, inclusiv agricultura și sectorul terestru, trebuie să contribuie la reducerea emisiilor și la creșterea capacității de absorbție a carbonului în UE.
Pe drumul către 2050, este esențial să evaluăm impactul politicilor, astfel încât Statele Membre să poată implementa măsuri adecvate pentru a-și atinge obiectivele climatice. Studiul publicat astăzi analizează contribuția potențială a 19 Planuri Strategice PAC, acoperind 18 State Membre, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea eliminărilor de carbon și conservarea stocurilor existente de carbon.
Analiza acoperă 92% din suprafața agricolă utilizată a UE și 95% din emisiile agricole estimate ale Uniunii, incluzând țări precum Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Se estimează că cele 19 Planuri Strategice PAC pot contribui anual cu 31 de milioane de tone, din care 9 milioane de tone provin din reducerea emisiilor, iar 22 de milioane de tone din sechestrarea carbonului. Aceste contribuții reprezintă 43% din diferența necesară pentru atingerea obiectivului LULUCF ( Land Use, Land-Use Change and Forestry ) 2030 și 56% din creșterea necesară a capacității de absorbție pentru ținta LULUCF 2050.
Studiul va fi completat la începutul anului 2025 cu adăugarea celorlalte 9 Planuri Strategice PAC. În paralel, au fost lansate activități de formare a autorităților relevante din Statele Membre pentru a îmbunătăți precizia estimărilor.
