foto: freepik.com
Viitoare strategie legată de capitolul proteinelor vegetale în UE va fi un pachet de reguli care nu se va limita doar la tipologia de proteine, ci va include și stimulente pentru agricultori, astfel încât aceștia să crească producția, a anunțat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul Consiliului Agrifish de la Bruxelles, scrie agenția de presă Ansa. În cadrul reuniunii, inițiativa discuției legate de o strategie UE în privința creșterii producției de proteine vegetale a venit dinspre Germania și Danemarca.
Vorbind în nume personal, comisarul în funcție a subliniat că viitoarea strategie ar trebui să mărească sprijinul pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru producția de proteine vegetale, de la 3% la cel puțin 5%, „deoarece UE se confruntă cu un deficit de producție”. Inițiativa Germaniei și Danemarcei a fost susținută de mai multe state membre, inclusiv Estonia, Irlanda, Luxemburg și Republica Cehă, a declarat ministrul agriculturii din Ungaria, István Nagy, care a subliniat că mai multe delegații „au susținut necesitatea găsirii unui echilibru între producția de proteine vegetale și animale”.
„Statele membre susținătoare invită Comisia Europeană să se bazeze pe informațiile disponibile pentru a formula o strategie europeană pentru proteine, ținând cont de strategiile și practicile naționale”, se arată în documentul susținut de cele șase delegații. „Această strategie ar trebui să încurajeze cercetarea și inovarea, să promoveze diversificarea aportului proteic și utilizarea proteinelor în alimentație și furaje”, se mai precizează în document.
Italia sprijină adoptarea unei strategii dar se opune cărnii sintetice
Deși a susținut importanța unui plan UE pentru proteinele vegetale, Italia și-a reafirmat opoziția față de carnea cultivată în laborator. Vorbind în sesiunea publică, ministrul agriculturii, Francesco Lollobrigida, a menționat o notă de la pagina 3 a documentului prezentat, despre care a spus că este „generică, dar foarte ambiguă”, deoarece face referire la necesitatea de a merge dincolo de produsele animale convenționale. „Dacă prin această mențiune colegii care au avansat propunerea se referă la carnea sintetică sau laptele sintetic obținute prin culturi celulare, poziția noastră este și rămâne ferm contrară”, a declarat ministrul, amintind că și Consiliul UE s-a exprimat deja împotriva acestora în ianuarie anul trecut.
Nota respectivă precizează că „prin proteine verzi se înțeleg surse proteice alternative la soia sau produsele animale convenționale. Producția acestor proteine verzi contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la o mai bună protecție a naturii și mediului”.
Conform datelor Comisiei Europene, sectorul culturilor arabile din Europa a furnizat 64 de milioane de tone de proteine brute în perioada 2023-2024. Principala parte a acestui volum provine din furaje grosiere, urmate de cereale și semințe oleaginoase, în timp ce leguminoasele uscate reprezintă doar 1,1 milioane de tone. Potrivit datelor UE, acest volum nu acoperă toate necesitățile în sectoarele alimentar, al furajelor și industrial ale țărilor din blocul comunitar. Motiv pentru care UE importă produse de origine vegetală care însumează 19 milioane de tone de proteine brute anual.
