Ferma Hărman a luat naștere în 2010, inițial ca un proiect familial, dedicat exclusiv consumului propriu, și a crescut treptat, devenind un model de mică gospodărie autentică într-un context tot mai dominat de urbanizare și comerț industrializat. După apariția primului copil, familia Moga a decis să se retragă din viața agitată a orașului, construind o gospodărie în comuna Hărman. Primele animale au fost câteva găini și o căpriță, din dorința de a oferi familiei alimente cât mai naturale. „Din dorința de a ne produce noi alimente cât mai proaspete și naturale, de aici a apărut totul”, a povestit Anca Moga, proprietara fermei, pentru G4Food.
La această fermă din județul Brașov poți găsi urdă și telemea din lapte de capră, dar și preparate mai fine precum camembert din lapte de capră, brânză maturată timp de 100 zile sau brânză în crustă de ierburi.
Familia se ocupă de toate aspectele activității zilnice, de la îngrijirea animalelor la prepararea produselor din lapte, fiecare membru contribuind la continuitatea fermei.
„Eu mă ocup mult de brânzeturi, nu intervine altcineva în procesul de producție”, explică Anca, subliniind devotamentul său față de calitatea produselor. Astfel, toate brânzeturile sunt realizate din lapte integral de capră, majoritatea din lapte nepasteurizat.
Pe lângă capre, gospodăria mai adăpostește și găini, rațe și prepelițe, dar dincolo de brânzeturi, familia Moga nu produce alte alimente pentru vânzare. „În afară de brânzeturi nu avem autorizație, la nivel gospodăresc nu se dă autorizație pentru abatorizare”, adaugă Anca.
Ferma Hărman funcționează fără sprijin financiar din partea statului sau a fondurilor europene, iar familia își reinvestește constant câștigurile în gospodărie.
„Am întâlnit mai multe cazuri care nu s-au încheiat așa bine. Momentan nu, cât putem produce noi, profitul ni-l reinvestim. Anul ăsta mai cumpărăm ceva, anul viitor mai cumpărăm ceva, tot așa”, spune Anca despre alegerea de a evita finanțările externe.
Deși afacerea nu este una extrem de profitabilă, familia își găsește motivația în pasiunea pentru acest mod de viață.
„Putem produce mai mult decât consumăm noi ca familie, și a devenit un fel de a trăi. Ne ocupăm cu asta, ne place și asta facem”, explică proprietara.
Forța de muncă, una dintre cele mai mari provocări
Una dintre cele mai mari provocări întâmpinate este lipsa forței de muncă în acest domeniu, deoarece tinerii nu mai sunt atrași de agricultură sau zootehnie. „E foarte complicat”, spune Anca, recunoscând că remunerația oferită, de 250 de lei pe zi, nu atrage tinerii sau persoanele de vârstă mijlocie, deși este peste media zonală.
„Nu mai există persoane cărora să le placă să facă agricultură sau zootehnie, deși remunerația este destul de bună, undeva la 250 de lei pe zi, dar nu le mai place nici tinerilor, nici oamenilor la vârsta a doua”, a menționat Anca.
În ciuda provocărilor, familia Moga continuă să lupte pentru menținerea fermei în forma actuală. „Atât timp cât suntem sănătoși, noi suntem încăpățânați, pasionați, perseverenți, nu ne mutăm. Încercăm și pe copii să-i educăm tot pe plaja aceasta. Noi ne facem datoria și vom încerca să fim cât mai competitivi, dar la nivel micro. Nu avem planuri de mărire”, subliniază Anca.
Pentru familia Moga, Ferma Hărman este mai mult decât o afacere – este un stil de viață, o încercare de a păstra autenticitatea producției locale într-un context tot mai globalizat. „Probabil o să trebuiască la un moment dat să avem și ajutor, dar tot la nivel mic va fi, de fermă de familie”, spune Anca.
Marketurile acaparează tot mai mult zona rurală. Vorbim oare de dispariția micului producător?
O altă provocare întâmpinată de fermieri, care a fost depășită momentan, este faptul că la ei în zonă s-a dezvoltat foarte mult zona urbană.
„Noi avem ferma 2010, dar sunt vecini de-ai noștri care sunt crescători de animale la a treia generație deja. S-a construit foarte mult în jurul nostru, au intervenit foarte multe probleme… că miroase, că să ne mutăm fermele…”, a povestit ea.
Anca este de părere că în următorii 10-15 ani ferma de familie va dispărea, pentru că marketurile și urbanul acaparează tot mai mult satul, iar „acesta va fi sfârșitul micului producător”.
Prin campania „Fermier cu valoare adăugată”, G4Food promovează ideile de afaceri care îi inspiră pe fermieri să producă și să vândă produse cu valoare adăugată, nu doar materii prime.
