Limitarea adaosului comercial la produsele agricole și alimentare din România nu mai este de câteva zile o vorbă populistă de campanie electorală marca PSD: un draft de OUG consultat și publicat în premieră de G4Food ( inițial un rezumat, ulterior textul integral ) indică punerea în text juridic a acestei intenții.
Mai mult, ministrul Agriculturii Florin Barbu, a avut săptămâna trecută, marți, 22 octombrie, o primă întâlnire pe această temă cu reprezentanții mai multor companii și asociații din sectorul agroalimentar ( importatori, distribuitori, procesatori, retaileri ), urmând ca săptămâna asta, marți, 29 octombrie, să aibă o a doua întâlnire.
Subliniez că G4Food a consultat și publicat un draft, varianta de lucru, nu proiectul de OUG, întrucât documentul nu a fost pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului sau al Guvernului.
În linii mari, în document sunt prevăzute limitări între 5% și 50% ale adaosului comercial, în funcție de activitatea operatorului economic: importator, distribuitor, procesator, retailer, unitatea HoReCa în incinta hypermarket-urilor.
Ministrul Barbu nu și-a asumat prevederile din draftul OUG, dar a declarat presei joi, 24 octombrie, că un proiect de OUG privind plafonarea urmează să fie publicat pe site-ul MADR: „Am văzut un draft de ordonanţă care circulă prin media. Eu nu pot să vă spun acum procente, am văzut între 5 şi 50%. Actul normativ care va merge în Guvernul României este cel care va fi postat în transparenţă pe site-ul Ministerului Agriculturii”.
Reacțiile din sectorul agroalimentar au izbucnit rapid, în serie, indicând panica provocată de intențiile guvernului, așa cum sunt formulate în draftul menționat.
Selectez din comunicatele asociațiilor de profil efectele negative cele mai puternice pe care le poate avea OUG dacă va fi adoptată în forma actuală.
„O astfel de ingerință distorsionează grav întreaga piață a produselor agricole și alimentare, precum și pe cea a îngrășămintelor, furajelor și pesticidelor, trimițând un mesaj negativ către investitorii plătitori corecți și la timp de taxe și impozite la bugetul statului. De asemenea, actul normativ va impacta direct în mod negativ planurile de investiții ale companiilor în economia românească precum și locurile de muncă din industriile ce fac obiectul reglementării, dar și în industriile conexe, atât pe verticală cât și pe orizontală”, menționează reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale.
”Aceste propuneri de reglementări sunt complet contrare principiilor unei economii de piață funcționale și ca atare periculoase, având potențialul de a destabiliza întregul sector retail din România. ( … ) Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piața. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piața produselor ce fac obiectul reglementării. Experiențele similare din alte țări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncționalități majore și creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează”, Confederația Patronală Concordia.
„Obligația pentru comercianții cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianților cu amănuntul ignoră economia de piață liberă, respectiv cererea și oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele. O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a prețurilor pe piață, ci la ineficiența operațiunilor și chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvența, imposibilitatea de plata a producătorilor şi, în final, pierderea multor locuri de muncă. ( … ) „În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine”, avertizează Camera de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK) România.
”Considerăm, încă de la început, că o astfel de măsură încalcă flagrant Constituția României, având în vedere că în Articolul 135, alineatul (1), se precizează că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.”, iar în alineatul (2) se stipulează obligația statului de a „asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale” și de a crea un cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție”. ( … ) ”Plafonarea adaosului comercial poate exercita o presiune suplimentară asupra fermierilor, care deja operează cu marje de profit reduse și se confruntă cu costuri de producție ridicate”, se arată în scrisoarea deschisă adresată ministrului Agriculturii de Forumul APPR.
Să mai amintesc că înainte de publicarea draftului și de reacțiile în lanț ale mai multor asociații de profil, când plafonarea adaosului comercial era numai o intenție exprimată public de Florin Barbu, o altă asociație puternică, Romalimenta, a reacționat prompt: “Dacă, totuși, plafonarea adaosurilor comerciale este o măsură bună, care nu dăunează nimănui și face bine tuturor, ne întrebăm: De ce niciun alt stat UE nu a aplicat-o, deși toate au trecut prin inflația alimentară? De ce nu o aplică statul în propriile companii, cele energetice, de exemplu? De ce nu o facem universală, și în chimie, construcții, bănci, servicii, etc?”.
Reiese limpede din aceste avertismente venite din interiorul sectorului agroalimentar că OUG dacă va fi aprobată va fi o lovitură puternică aplicată la temelia pieței libere din România, ale cărei mecanisme și-au căpătat cu greu finețea și buna funcționare.
Unii mari comercianți vor decide poate să se retragă, lăsând piața mai săracă.
Mai mult, actul normativ îi va afecta fix pe cei pe care guvernul condus de Marcel Ciolacu, PSD, pretinde că-i protejează: cumpărătorii vor descoperi la raft alimente mai puține, o ofertă alimentară lipsită de diversitate și de calitate, în timp ce vor plăti mai mult pentru produsele non-alimentare.
Patriotismul alimentar produce efecte perverse.