foto: pexels.com/@RDNE Stock project
Bărbații șefi de exploatații agricole, cu vârsta de peste 65 de ani, erau, în 2020, în procent de 20,7% din totalul managerilor agricoli la nivelul Uniunii Europene. Acesta este cel mai mare procent, în comparație cu celelalte categorii de vârstă. Femeile cu vârsta de peste 65 de ani sunt de asemenea pe locul I, cu 12,5%. Rezultă că bărbații și femeile cu vârsta de peste 65 de ani care dețin exploatații agricole în Uniunea Europeană cumulează un procent de 33,2% din totalul șefilor de exploatații europeni.
Pe locul doi se situează șefii de exploatații cu vârsta cuprinsă între 55 – 64 de ani: 17,1% bărbați și 7,3% femei, arată datele statistice europene.
Pe locul trei, șefii de exploatații cu vârsta cuprinsă între 45 – 54 de ani, 16,2% bărbați și 6,2% femei.
Șefii de exploatații cu vârsta cuprinsă între 40 – 44 ani sunt în procent de 5,6% bărbați, 2,5% femei.
Tinerii își împart procentele astfel: cei cu vârsta între 35 – 39 ani, 4% bărbați, 1,5% femei; între 25 – 34 de ani, 4,2% bărbați, 1,5% femei; sub 25 de ani, 0,6% bărbați, 0,2% femei.
Rezultă că numai 12% din managerii de ferme agricole din Uniunea Europeană au sub 40 de ani.
Uniunea Europeană recunoaște ca o provocare semnificativă convingerea unui număr mai mare de tineri să înceapă să practice agricultura.
Tinerii se confruntă cu dificultatea de a accesa terenuri, cu prețurile ridicate ale terenurilor agricole, cu profitabilitatea scăzută și accesul dificil la credite, cu dificultăți în accesarea utilităților esențiale (apă, canalizare, telecomunicații, internet de mare viteză) și a serviciilor de suport social (sănătate și îngrijire pe termen lung, servicii educaționale).
În fața îmbătrânirii populației agricole, UE își intensifică eforturile pentru a încuraja tinerii să intre în agricultură.
Uniunea Europeană acordă sprijin financiar pentru tinerii fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune. PAC 2023-27 prevede mai multe intervenții dedicate tinerilor fermieri. Țările UE își adaptează măsurile în funcție de condițiile naționale prevăzute în Planurile lor Strategice PAC. Strategiile naționale pentru a sprijini tinerii fermieri implică, în general, combinarea mai multor intervenții sau acțiuni, care includ:
- Sprijinul complementar pentru venit destinat tinerilor fermieri (CISYF),
- Instalarea tinerilor fermieri, noilor fermieri și înființarea de afaceri rurale.
Plăți directe
Țările UE trebuie să dedice un procent de cel puțin 3% din bugetul PAC, pentru plăți directe pentru a sprijini tinerii fermieri. Acest sprijin poate fi acordat sub formă de sprijin pentru venit, sprijin pentru investiții sau ajutor pentru instalarea tinerilor fermieri ( 50% din sprijinul relevant pentru investiții ar fi contabilizat pentru acest obiectiv).
Sprijinul complementar pentru venit destinat tinerilor fermieri (CISYF)
CISYF este o schemă voluntară în cadrul plăților directe care oferă sprijin suplimentar pentru venit tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată și care au dreptul la sprijin de bază pentru venituri. Sprijinul este acordat sub forma unei plăți anuale per hectar eligibil sau a unei sume fixe anuale.
Pentru anul 2023, România a acordat tinerilor fermieri o subvenție de 60 de euro/ha, numai pentru 50 de ha. Tinerii fermieri încasează și subvenția de bază, în cuantum de aprox. 100 euro/ha.
Politici naționale
Factorii de decizie naționali pot influența reînnoirea generațională (de exemplu, accesul la terenuri și legislația privind succesiunea). Țările UE sunt astfel obligate să examineze interacțiunea dintre politicile naționale (inclusiv schemele de reducere a taxelor, schemele de pensii pentru fermieri, schemele de împrumut, măsurile de reglementare legate de închirierea, achiziția sau moștenirea terenurilor) și intervențiile și măsurile PAC pentru a asigura coerența între toate acțiunile.
Acțiuni de dezvoltare rurală pentru tinerii fermieri
În plus, intervențiile de dezvoltare rurală care pot fi incluse în Planurile Strategice PAC pentru perioada 2023-27 oferă oportunități suplimentare pentru a ajuta tinerii fermieri să înceapă activitatea:
Instalarea tinerilor fermieri, noilor fermieri și înființarea de afaceri rurale: aceasta este un tip de intervenție voluntară din partea țărilor UE în cadrul fondurilor de dezvoltare rurală PAC 2023-27, care are ca scop oferirea unui sprijin imediat pentru start-up-uri pentru fermieri și afaceri.
( România oferă în cadrul PAC 2023-2027, o sumă fixă nerambursabilă de 70.000 de euro, pentru Instalarea tinerilor fermieri ca șefi de exploatație. )
Scheme de cooperare: în contextul succesiunii la fermă, aceasta se aplică în special pentru reînnoirea generațională la nivel de fermă. Tinerii fermieri pot beneficia de sprijin pentru investiții și pot crea sau adera la organizații de producători pentru a-și consolida poziția pe piață și situația economică. Planurile Strategice PAC pentru perioada 2023-27 pot include sprijin pentru dezvoltarea afacerilor rurale și consultanță privind modalitățile optime de a intra în agricultură.
Sprijin pentru tinerii fermieri din țările UE
Tinerii fermieri din UE pot solicita sprijinul PAC (Politica Agricolă Comună) autorităților de gestionare, care sunt enumerate în Planul Strategic Național PAC al fiecărei țări. Majoritatea țărilor UE sprijină reînnoirea generațională prin CISYF (Sprijin Complementar pentru Venit destinat Tinerilor Fermieri) în cadrul plăților directe și prin fondurile de dezvoltare rurală prin apeluri de finanțare.
Planurile Strategice PAC pe țări
Pentru a face zonele rurale atractive pentru tineri, unul dintre obiectivele specifice ale PAC 2023-27 încurajează țările UE să promoveze ocuparea forței de muncă, creșterea și dezvoltarea locală în zonele rurale, care vor crea condiții mai bune de muncă și viață și astfel vor preveni exodul tineretului rural.
Inițiativa Comisiei și a Băncii Europene de Investiții pentru tinerii fermieri
În aprilie 2019, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Comisia Europeană au anunțat aproape 1 miliard de euro finanțare pentru sectoarele agriculturii și bioeconomiei în întreaga Europă.
Pachetul de împrumuturi al BEI a atras interesul mai multor intermediari din diferite țări UE, iar obiectivele de finanțare au fost atinse într-un timp relativ scurt, în ciuda recesiunii economice cauzate de pandemia de COVID-19. Până în prezent (primăvara 2023), 98% din finanțare a fost semnată cu bănci intermediare în:
- Franța (375 milioane de euro pentru trei operațiuni),
- Italia (350 milioane de euro pentru patru operațiuni),
- Grecia (210 milioane de euro pentru patru operațiuni) și
- Croația (20 milioane de euro).
Ținta minimă de finanțare pentru tinerii fermieri a fost ușor depășită, cu 11% din totalul împrumuturilor. În plus, aproximativ 30% din suma totală a fost dedicată operațiunilor pentru acțiuni climatice.
PAC 2023-27: o nouă modalitate de lucru
Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-27 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Aceasta introduce o abordare simplificată pentru a permite agriculturii UE să răspundă nevoilor economice, sociale și de mediu în continuă schimbare ale unei lumi globalizate. Politica mută accentul de la conformitate și reguli către rezultate și performanță.
Această nouă modalitate de lucru se concentrează pe:
- 10 obiective cheie ale PAC 2023-27, inclusiv reînnoirea generațională, care stabilesc baza pentru politică, reflectând ambiția ridicată la nivelul UE pentru PAC în ansamblu;
- Planuri Strategice PAC care permit țărilor UE să dezvolte o strategie de intervenție în conformitate cu cele 10 obiective cheie ale PAC 2023-27 și domeniile lor de intervenție.
Fiecare plan combină o gamă largă de intervenții țintite care abordează nevoile specifice ale țării UE respective. Aceste intervenții oferă rezultate tangibile în raport cu obiectivele PAC la nivelul UE, contribuind în același timp la ambițiile Pactului Ecologic European.
Conform țintelor, până la 380.000 de tineri fermieri europeni se vor instala ca șefi de exploatație agricolă cu sprijin financiar acordat prin Politica Agricolă Comună, până în 2027. Din aceștia, un procent de 9,6% vor fi în România.
Definiția tânărului fermier
Regulamentul (UE) 2021/2115 privind Planurile Strategice PAC stabilește elementele comune minime necesare pentru definirea criteriilor de calificare ca „tânăr fermier” la nivelul UE. Această definiție include cerințele pentru toate intervențiile relevante sub sprijinul pentru venit (cunoscut și sub numele de „primul pilon”) și dezvoltarea rurală (cunoscut și sub numele de „al doilea pilon”). Aceasta asigură coerența atunci când țările UE abordează obiectivul de reînnoire generațională în Planurile lor Strategice PAC.
În primul rând, un tânăr fermier trebuie să fie un „fermier” conform definiției stipulate în Articolul 3(1) din Regulamentul (UE) 2021/2115. Țările UE trebuie să ia în considerare următoarele elemente obligatorii atunci când elaborează definiția unui tânăr fermier, conform stipulărilor din Articolul 4(6) al Regulamentului (UE) 2021/2115:
- un tânăr fermier poate avea maximum 35-40 de ani (țările UE trebuie să stabilească limita exactă de vârstă),
- un tânăr fermier trebuie să fie „conducătorul exploatației” (adică trebuie să aibă control efectiv asupra exploatației, iar țările UE trebuie să detalieze specificațiile),
- un tânăr fermier trebuie să aibă o formare și/sau competențe adecvate (țările UE trebuie să detalieze specificațiile).
Stabilirea fermelor viabile din punct de vedere comercial: Sustenabilitatea agriculturii și a producției alimentare depinde de atragerea în zonele rurale a tinerilor motivați și bine pregătiți, care să rămână în aceste zone și să stabilească ferme viabile din punct de vedere comercial.
Asigurarea aprovizionării cu alimente a Europei: Sprijinirea noii generații de fermieri europeni nu doar că sporește avantajele competitive ale agriculturii europene, dar contribuie și la securizarea aprovizionării cu alimente a Europei pentru anii care vin. Tinerii fermieri sunt mai deschiși la inovație, schimbare și noile tehnologii.
Crearea și dezvoltarea de noi activități economice viabile în sectorul agricol de către tinerii fermieri este esențială pentru competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului agricol din UE, precum și a zonelor rurale și izolate.
Facilitarea tranziției digitale în agricultură
Obiectivele Sistemelor de Cunoaștere și Inovare Agricolă (AKIS) sunt de a sprijini tranziția digitală în agricultură, de a stimula inițierea și dezvoltarea proiectelor inovatoare, de a disemina rezultatele acestora și de a le utiliza cât mai larg posibil.
Cu schimbările din agricultură și zonele rurale și cu multiplicarea tehnologiilor moderne, AKIS însoțesc fermierii pe parcursul procesului de transformare digitală și îi ajută să țină pasul cu noile tehnologii.
