Raport EFSA: cea mai mare creștere a probelor cu urme de pesticide peste nivelul maxim admis a fost înregistrată la căpșune, varză și struguri pentru vin; autoritățile de la București, restante la publicarea rapoartelor naționale
Nutri-score este un sistem de etichetare nutrițională a produselor agroalimentare conceput, adoptat și promovat de Franța. Acesta presupune codarea în cinci culori, iar fiecărei culori îi corespunde o literă ( de la stânga la dreapta: verde închis – A, verde deschis – B, galben – C, portocaliu – D și roșu – E ) a valorii nutriționale a alimentelor.
Fiecare produs alimentar primește un scor pe baza unui algoritm științific, fiind luați în considerare nutrienții considerați negativi ( cantitatea de zaharuri, grăsimi saturate și sare) și cei pozitivi (cantitatea de fibre, proteine, fructe, legume, miez de nucă, ulei de rapiță, ulei de nucă și ulei de măsline). Potrivit acestui sistem, fiecare element din tabelul nutrițional primește un anumit punctaj, în funcție de cantitatea prezentă în aliment.
Dacă într-un produs domină nutrienții pozitivi: fibre, proteine, un anumit procent de fructe sau legume, nuci, ulei de rapiță, ulei de nucă și ulei de măsline, acesta primește scor verde închis – A sau verde deschis – B. Dacă alimentul conține preponderent nutrienți negativi: valoare energetică ridicată, zaharuri, sare, acizi grași saturați, acesta primește scor portocaliu – D sau roșu – E. Alimentele în care cele două categorii de nutrienți sunt echilibrate primesc scor galben – C.
Sistemul francez Nutri-score a fost adoptat, după 2017, și de alte state europene: în mod exclusiv de Spania și Belgia, dar îl regăsim aplicat și în Germania și Olanda.
Italia a respins însă Nutri-score și a conceput și promovează un sistem propriu de etichetare, numit Nutrinform, denumirea completă fiind Nutrinform Battery, întrucât abordează alimentele ca surse de energie, ca serie de baterii pe care consumatorul le folosește pentru a obține energia zilnică.
De pe o etichetă redactată în sistemul Nutrinform Battery, consumatorul află cantitățile și procentele de sare, grăsime, acizi grași saturați și zahăr, precum și numărul de calorii din fiecare produs. Aceste valori sunt menționate într-o reprezentare grafică a unor baterii.
Sistemul Nutri-score se remarcă prin simplitatea mesajului, ușor de receptat. Consumatorul se poate orienta ușor la raft, în funcție de preferințe.
Nutrinform oferă consumatorului informații cantitative exacte, dar acesta trebuie să cunoască în prealabil nivelurile de nutrienți recomandate. Are nevoie să se instruiască sau să consulte un nutriționist.
Italia nu este dispusă să renunțe la Nutrinform în favoarea Nutri-score. Ministrul italian al Agriculturii, Teresa Bellanova, a declarat recent, citată de agricultura.it, că nu va mai continua să negocieze la Bruxelles pe tema aplicării Nutrinform Battery, mai ales că o lege națională pentru adoptarea acestei scheme de etichetare nutrițională este în curs de apapriție în monitorul oficial al Italiei. Teresa Bellanova consideră că Nutrinform ajută consumatorii să ia decizii în cunoștință de cauză și nu discriminează niciun produs alimentar.
În această dispută apărută în interiorul Uniunii Europene, România se plasează de partea Italiei, fiind în favoarea adoptării Nutrinform. În 28 iulie 2020, ministrul român al Agriculturii, Adrian Oros, a avut o discuție on line cu omologul său italian pe tema etichetării nutriționale a alimentelor. În comunicatul publicat de MADR, este precizat că ”în intervenția sa, ministrul Adrian Oros a exprimat că poziția țării noastre este similară cu cea a Italiei, apreciind că o etichetă Nutrinform battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului că nu defavorizează unele produse alimentare naturale. Susținerea acestui model a fost agreată în urma consultărilor cu autoritățile publice abilitate”.
MADR informează că ”Nutrinform battery oferă consumatorilor informații privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice” și susține că ”procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar și pentru 100g de produs alimentar, fără a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectivă, care să nu afecteze percepția consumatorilor asupra unor produse tradiționale de tip IGP, STG, DOP”.
Cu alte cuvinte, schema Nutri-score ar fi defavorabilă produselor românești caracterizate prin conținut ridicat de sare, zaharuri și grăsimi, chiar dacă acestea sunt produse de elită, cu Indicație Geografică Protejată sau Denumire de Origine Protejată.
Alături de Italia pentru adoptarea Nutrinform se mai află și Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria și Letonia.
Subiectul etichetării nutriționale a alimentelor se află pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului Agrifish, programată în 15-16 decembrie 2020.
