foto: pexels.com/@ Süleyman Şahan
Fermierii români pot utiliza apele subterane pentru irigații, numai în zonele unde nu există ape de suprafață și numai din primul strat acvifer cu potențial hidrogeologic, pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de INHGA/Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. La nivel național nu există, în prezent, o evidență a sistemelor de irigații locale ( din afara Sistemului Național de Irigații ), a comunicat Administrația Națională ”Apele Române” într-o adresă transmisă G4Food.
Pe fondul schimbărilor climatice și al progresului demografic și civilizațional, utilizarea apei stârnește o serie de preocupări la nivel național și internațional. Autoritățile publice sunt puse, deseori, în situația de a restricționa apa pentru diferite categorii de utilizatori, de la cei casnici la fermieri și cei industriali.
Totodată, au fost înregistrate situații de utilizare ilegală a apei ( furt din rețeaua publică de apă sau din alte surse ) și, deocamdată, mici disensiuni între diferite categorii de utilizatori.
G4Food a solicitat A.N. ”Apele Române” răspunsuri la o serie de întrebări privind folosirea apei în România, cu precădere în agricultură.
Reporter: Ținând cont de situația hidrometeorologică din România, există restricții în furnizarea apei potabile/menajere, pentru populație, dar și a apei pentru irigații, pe terenurile agricole?
ANAR: Începând cu luna mai 2024, au fost identificate primele situațiile critice apărute în exploatarea resurselor de apă, astfel că au fost aplicare Prevederile Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, atât pentru folosințele de apă cu scop în alimentarea cu apă pentru populație, cât și pentru folosințele de tip piscicol, industrie și irigații.
Reporter: Dacă există restricții în acest sens, puteți preciza în ce zone (județe, UAT-uri) și în ce constau restricțiile respective? În anii trecuți, alimentarea cu apă pentru irigații în unele părți ale Sistemului Național de Irigații (SNI) nu a fost posibilă din cauza scăderii semnificative a debitului sursei de ape primară (de exemplu, fluviul Dunărea), sunt înregistrate și în prezent astfel de situații?
ANAR: Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza art. 14 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare șî în conformitate cu Ordinul MMGA (Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor) nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.
Pentru adoptarea celor mai adecvate decizii, care să conducă la un prejudiciu cât mai mic utilizatorilor de apă ale căror capacități de exploatare sunt afectate, în funcție de specificul activității acestora, și a întregii economii naționale, la întocmirea planului de restricție pentru fiecare tronson de râu, sunt luate în considerare următoarele criterii:
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ținând cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp și culturile de orez și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
- reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
- reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
- restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
- restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.
În tabelul de mai jos, regăsiți informațiile solicitate, privind județele/localitatile unde sunt aplicate planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare precum și treapta de restricții aplicată.
Având în vedere cele de mai sus, Planul de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, se activează pe diferite faze (faza de atenție/avertizare, faza de restricții), ori de câte ori debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor, beneficiarii implicați, fiind anunțați în prealabil prin Administrațiile Bazinale de Apă, să întreprindă toate acțiunile necesare, stabilite prin Planul de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.
Reporter: Administrația “Apele Române” a încheiat contracte cu fermierii și societăți agricole pentru furnizarea de apă pentru irigații din surse care nu fac parte din Sistemul Național de Irigații (lacuri, râuri, puțuri forate”
ANAR: Da, Administrația Națională “Apele Române” are încheiate abonamente de utilizare/exploatare a resursei de apă (de suprafață/subterană) pentru irigații în agricultură cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, precum și cu societăți comerciale și cu asociații familiale (fermieri).
Reporter: Legea permite fermierilor să înființeze sisteme de irigații locale, prin forarea unor puțuri? Aveți o evidență a acestor sisteme locale? O puteți prezenta?
ANAR: Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, art. 10, al. (4^1) se permite utilizarea apei subterane în scop de irigații numai în zonele unde nu există ape de suprafață și numai din primul strat acvifer cu potențial hidrogeologic, pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de INHGA. La nivel național nu există, în prezent, o evidență a acestor sisteme de irigații locale.
( G4Food notează că A.N. ”Apele Române”, în calitate de operator unic pentru resursele de apă de suprafață și subterane, eliberează prin Administrațiile Bazinale autorizații pentru utilizarea apelor subterane utilizate în scop de irigații. Luăm în calcul și utilizări fără autorizații ale surselor de apă subterane, în scopul irigării culturilor agricole.)
Reporter: Au fost semnalate cazuri de utilizare a apei din surse publice (fântâni), de către fermieri (exp. jud. Covasna), ce riscă un fermier în acest caz?
ANAR: A.N. ”Apele Române” nu are informații cu privire la astfel de situații. La nivelul comunităților, primăria sau operatorii de apă pot stabili reguli de utilizare a apei, în funcție de modul de aplicare a Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice pentru fiecare caz în parte.
Reporter: Un fermier se poate prevala de faptul că terenul unde forează un puț pentru irigații este proprietate privată și, în consecință, nu necesită aprobări de la autorități, în acest sens, de la ANAR? Ce obligații are fermierul respectiv?
ANAR: Conform Legii nr. 107/1996, apele subterane și apele de suprafață sunt bogății de interes public și fac parte din domeniul public al statului. Conform Ordonanței de Urgență nr. 107/2002 cu modificările și completările ulterioare, art. 3, al. (3), ANAR este operator unic pentru resursele de apă de suprafață naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării și, pentru resursele de apă subterană indiferent de natura lor și a instalațiilor aferente, scop în care alocă dreptul de utilizare a resurselor de apă cu potențialul lor în condițiile legii.
Potrivit Legii nr. 107/1996, art. 48 alin. (1), lit. b) (….și irigații…..), coroborat cu art. 50 alin. (1), lucrările care se construiesc pe ape sau au legătură cu apele pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor, aviz care se obține înainte de începerea execuției lucrărilor, iar punerea în funcțiune sau exploatarea acestora se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.
Conform prevederilor art. 9, alin. 2) din Legea nr. 107/1996, apele de suprafață sau subterane destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriei proprii pot fi folosite liber cu respectarea normelor sanitare şi de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă.
